Alexandrina-Carmen Ene a reușit, prin psihologie, să îmbine scrisul și pictura. În timp ce lucra la doctoratul în psihologie clinică, psihopatologie și procese creative la „Paris Sorbonne Cité”, i-a venit ideea de a crea un instrument psihologic proiectiv, anume „Conturul meu de femeie”.
Când se gândește la iubire, Alexandrinei îi vin în minte cele mari pasiuni ale ei: pictura, scrisul și psihoterapia. S-a născut în București, dar a crescut în Galați, într-o familie cu o mamă deosebit de talentată care croia, gătea, desena, dar care nu credea că îți poți face un trai decent dintr-o meserie artistică. Din acest motiv, nu și-a susținut nici fiica atunci când aceasta i-a mărturisit pentru prima dată că dorește să o ia pe drumul picturii.
„O să mori de foame”, mi-a zis. Ea nu vedea cât de talentată este, că pe orice punea mâna devenea artă.
Pe de altă parte, tatăl adoptiv, care a crescut-o de la doi ani, era prototipul omului de știință. Era un bărbat rațional, cu o gândire analitică, care și-a dedicat viața studiului. Trăind într-un contrast între artă și știință, Alexandrina a căutat mereu o cale să le echilibreze.
Cea mai bună prietenă a ei din copilărie, Ioana Hârjoghe-Ciubucciu, a fost susținută de familie și a urmat pictura, devenind grafician și ajutând-o pe Alexandrina cu grafica instrumentului „Corpul meu de femeie”.
Cu toate că obișnuiau să picteze împreună atunci când erau copii, iar Ioana a devenit mentorul ei fundamental, după liceu Alexandrina s-a înscris la facultatea de Litere.
Mă visam scriind, dar nu puteam renunța nici la pictură, așa că m-am înscris, în paralel, la Școala de Arte.
Nu renunța la tine
La douăzeci și nouă de ani, Alexandrina era o profesoară nonconformistă de limba și literatura română, titulară la un liceu de cartier din București. Îi plăcea ceea ce făcea, obișnuia să își predea lecțiile pe muzică și să vină cu tot felul de alternative prin care să capteze atenție elevilor.
Dacă nu făceam asta, eu m-aș fi plictisit.
Cu toate că, teoretic, era mândră de punctul în care ajunsese, Alexandrinei îi lipsea ceva. Nu se simțea total împlinită. Așa că, atunci când elevii ei se pregăteau de bacalaureat și se gândeau la facultăți, a început să consulte și ea cataloagele cu ofertele de studiu.
Așadar, a luat decizia să se înscrie și să urmeze facultatea de psihologie, reușind, într-un final, să îmbine psihoterapia cu scrisul și pictura.
Nu am putut să mă mulțumesc cu puțin. Când am de luat o decizie radicală, mă duc într-o zonă de gândire critică și analizez situația din toate unghiurile. Iar dacă cineva, oricine, îmi spune că nu se poate, mă ambiționez și demonstrez contrariul. Datorită psihologiei am descoperit cine sunt.
Sorbona, locul unde se îndeplinesc dorințe și se formează profesioniști
În timpul masterului, Alexandrina era destul de sigură că dorește să își continue activitatea profesională în facultate. Așa că avea nevoie de un doctorat. A aflat că la celebra universitate Sorbona din Paris predă Vladimir Marinov, un profesor român sau „un om poveste”, așa cum îl numește Alexandrina, stabilit în Franța de mulți ani și care l-a întâlnit pe Emil Cioran.
Au fost patru studenți români care au început doctoratul la Sorbona, din care numai doi au reușit să-l finalizeze. Una din acele persoane a fost Alexandrina.
Mă gândesc la acea perioadă ca la o oportunitate extraordinară de creștere și învățare, dar nu pot uita nici cât de copleșitoare a fost ca nivel de informații și muncă. Mă bucur că n-am avut idee, la început, cum avea să fie. Altfel m-aș fi speriat.
Doctoratul la Sorbona a durat șapte ani. A avut în studiu un grup de preadolescenți dintr-un sat românesc din Râmnicu Vâlcea. Timp de trei ani, cât s-a făcut trecerea de la preadolescență la adolescență, Alexandrina i-a studiat din punct de vedere clinic, apoi a scris o lucrare despre cum îi influențează pe acei tineri învățarea, jocul și religia.
Mai mult, la recomandarea profesorului Marinov, Alexandrina și-a completat lucrarea de doctorat cu un studiu despre Ion Creangă.
Francezii au tendința de a valoriza tot ceea ce este unicat, original. Probabil de asta le-a plăcut și lucrarea mea atât de mult.
Conturul meu de femeie
„Conturul meu de femeie” este primul instrument proiectiv care va face parte dintr-o serie de contururi psihologice, precum „Contururi psihologice de cuplu” și „Conturul meu de bărbat”.
Alexandrinei i-a venit ideea de a crea acest instrument psihologic în 2017. Voia să dezvolte o metodă care să aibă în prim plan emoțiile, să implice direct omul care vine la terapie, să ofere mai mult decât ce poate face o ședință de 1:1.
Voia să dea naștere unui instrument psihologic proiectiv aparte în care să implice mult artele. Astfel, „Conturul meu de femeie” a devenit un proiect colectiv. Alături de Alexandrina a fost și este Anca Nicoiu-Șuteu, schema-terapistul care a venit cu ideea cardurilor cu desene.
Anca știa că pictez, așa că s-a gând că eu pot fi creatoarea cardurilor cu imagini. Totuși, am dezvoltat ideea minunată a Ancăi și am adus-o în proiect pe actrița Alexandra Băcăoanu. Fără Anca, fără Ioana Hârjoghe-Ciubucciu, prietena mea din copilărie care a făcut grafica și fără Alexandra, „Conturul meu de femeie” ar fi fost un proiect mult mai sărac.
Instrumentul psihologic proiectiv „Conturul meu de femeie” conține trei sute de cartonașe care ilustrează emoții. Scopul acestui instrument este să vină în ajutorul pacienților cărora le este greu să descrie ceea ce simt în cadrul procesului terapeutic.
Din cele trei sute de cartonașe, o sută dintre ele sunt fotografii în care protagonista este actrița Alexandra Băcăoanu, care joacă emoții. Alte o sută reprezintă doar emoții, iar ultimul set conține nevoi emoționale.
Să realizeze o sută de fotografii cu emoții a fost o provocare. În timpul ședinței foto, Alexandrina a fost alături de Alexandra. A călăuzit-o de parcă s-ar fi aflat într-un proces terapeutic, spunându-i povești cu care să rezoneze și care să o ajute să intre mai ușor în stări.
„Conturul meu de femeie” nu doar arată foarte bine, ci te poate călăuzi atunci când începi călătoria către interiorul tău.
La final de 2023, în cadrul artistic oferit de Artmark, Alexandrina-Carmen Ene și Anca Nicoiu-Șuteu au lansat instrumentul psihologic „Conturul meu de femei”, primul dintr-o serie care va încuraja adulții să se joace și să se auto-descopere.
Alexandrina-Carmen Ene este doctor în psihopatologie și procese creatoare la Paris Sorbonne Cité, psihoterapeut cu multiple formări de specialitate care includ: psihoterapia cognitiv-comportamentală, analiza tranzacțională, E.M.D.R, E.S.P.E.R.E, Constelații familiale, AutoTIPI.
În același timp, Anca Nicoiu-Șuteu este schema-terapeut, psihoterapeut cognitiv-comportamental, trainer autorizat și specialist în tehnica brainspotting, autoare a „Jurnalului mamei – aventurile unei femei în primul an de maternitate” și coautoare a unui caiet de lucru pentru însușirea unor obiceiuri de nutriție, „Stil de viață sănătos. Zi de zi”.
Ce este „Conturul meu de femeie”?
Evenimentul a început cu un act artistic. Actrița Alexandra Băcăoanu a interpretat rolul femeii aflate într-o relație amoroasă toxică, care a descoperit terapia și de atunci s-a schimbat în bine.
Apoi, Alexandrina-Carmen Ene a povestit cum, în pandemie, documentându-se pentru lucrarea de doctorat, și-a dat seama că, spre deosebire de animale, oamenii tind, odată cu înaintarea în vârstă, să uite să se mai joace.
Experimentul
După intro-ul Alexandrinei, o persoană din sală a fost invitată să ia parte la acest joc psihologic. Astfel, din spate, o doamnă de vârstă mijlocie, cu păr scurt, vopsit roșcat și cu ochi senini s-a apropiat.
A trebuit să aleagă o imagine din cele 100, apoi să descrie femeie pe care o vede. În final, descrierea avea să fie un soi de alter ego al persoanei implicate. Apoi, a trebuit să aleagă 3 emoții, iar la final au venit nevoile emoționale.
Mi-a fost foarte greu să nu sesizez schimbarea prin care a trecut doamna. Vocea tremurândă, care abia ajungea până în spatele sălii, s-a transformat. În fața noastră stătea o persoană extrovertită care voia să vorbească, brutal de sincer, despre ceea ce simte.
Un instrument care vine și în ajutorul terapeuților
Pe lângă schimbările pe care „Conturul meu de femeie” le poate aduce în viața pacienților, acest pachet poate fi deosebit de util terapeuților.
Psihoterapeutul Matei Georgescu, psihoterapeuta psihanalistă Aura Acasandrei, psihoterapeutul Andrei Dumitrescu și Monica Măgureanu, practician „Compassionate Inquiry” au vorbit despre importanța instrumentului în terapii și de cum s-au schimbat ședințele de cabinet de când au introdus în scenă „Conturul meu de femeie”.
Vor urma și pachetele create și gândite special pentru cupluri, dar și pentru bărbați. Până atunci, „Conturul meu de femeie” poate să îți devină ghid indiferent de meseria, genul și trăirile pe care le ai și, mai mult decât atât, te va învăța să nu te mai iei atât de în serios și să înveți să acorzi mai mult timp jocului.
