Pentru Elena Andrei, arta este un fel de a trăi. A terminat Universitatea de Arte, secția pictură și, în 2011, a pus bazele Istoriato, brandul sub umbrela căruia creează piese de porțelan unice.
Am cunoscut-o pe Elena acum doi ani, într-o tabără de artiști care s-a organizat la malul mării. Deși nu am povestit prea mult atunci, am simțit o conectare imediată. Mi-a atras atenția nu numai prin picturile extrem de vii și florale, ci și prin felul în care arată.
Cu toate că are un trup delicat, este imposibil să nu o reții pe Elena. Poate îți va atrage atenția cultura ei ori cele două șuvițe argintii sau chiar conturul elegant al ochilor, care m-a purtat cu gândul la Amy Winehouse, și chiar machiajul creativ, care pare o poveste care se spune singură.
Mai mult decât un artist-antreprenor, Elena militează pentru drepturile femeilor. Nu este o activistă obișnuită, dar, prin fiecare proiect pe care-l realizează, introduce mici mesaje care au puterea să producă o schimbare.
Un astfel de proiect este „Istoria artei la feminin”, o pagină de Facebook unde spune povești ale marilor artiste care nu au avut loc în istorie din simplul fapt că erau femei.
Încă din anii de facultate, mulți profesori i-au spus că până la Frida Kahlo nu au existat decât două-trei artiste importante și că acestea sunt doar niște excepții. Într-un mediu dominat de profesori bărbați, fără nicio profesoară la catedra de pictură, cu remarci condescendente despre rolul femeilor în artă, Elena a simțit că este ceva profund greșit în felul în care se predă și se înțelege istoria artei. Așa a început să caute.
Nu exista internetul pe care-l avem azi, așa că m-am întors la cărți, la biblioteci și la anticariate.
A început să strângă nume, întâi într-un carnet, apoi în foldere digitale, și până la 25 de ani adunase deja aproximativ 2.000 de artiste. Nu era un hobby, era o misiune.
Momentul decisiv a fost când, într-o revistă despre mari pictori, a găsit doar o notă de subsol despre Phoebe Traquair. O artistă cu o operă complexă, redusă la o mențiune. A fost scânteia care a dus la primul articol scris de Elena, publicat pe profilul ei personal de Facebook.
Nu mi s-a părut normal să reduci o artistă la o banală notă de subsol.
Pagina „Istoria artei la feminin” a apărut din dorința de a face cunoscute aceste nume. Elena a știut că dacă ea nu a învățat despre ele în școală, alții clar nu le cunosc. A vrut să schimbe asta, să le dea femeilor din artă locul pe care îl merită.
Și-a gândit un program editorial strict, cu patru postări pe săptămână, pe care încearcă să-l mențină și astăzi, cu toate că timpul nu prea-i mai permite.
Am deschis și contul de Instagram, dar simt că acest proiect are nevoie să facă un pas mai important.
Păunul regal, de la „spirit animal” la brand
Elena Andrei a fondat Istoriato în 2011, dintr-o pasiune veche pentru ceramică și din dorința de a spune povești prin obiecte create manual. Ideea i-a venit după o perioadă intensă de lucru într-un atelier de porțelan, în timpul facultății, unde s-a angajat inițial ca să se poată întreține.
Timp de patru ani a lucrat alături de Ana Wagner, care era și ea la început de drum. Întreaga experiență i-a deschis „papila” pentru ceramică decorativă și pentru simbolismul din spatele obiectelor.
Cu toate că mi-am dorit o pauză după terminarea studiilor, fascinația pentru acest meșteșug nu a dispărut.
Așa s-a născut Istoriato, atelierul care îmbină arta decorativă cu poveștile. Numele brandului vine de la tehnica istoriato, un stil renascentist care presupunea pictarea unor scene narative pe porțelan.
Elena a adaptat această idee în stilul propriu, creând obiecte care trec printr-un proces aproape alchimic, de la materia brută la forme delicate, pictate cu grijă.
Primul set oficial realizat sub numele Istoriato a fost un cadou pentru nunta celei mai bune prietene: farfurii pictate manual cu păuni regali.
Acest motiv, păunul, a devenit în timp simbolul atelierului. Astăzi se regăsește până și în sigla brandului.
Inițial, Istoriato era asociat cu un fluture auriu într-o pecete de ceară. Rebrandingul a venit firesc, în 2023, după mai bine de un deceniu în care Elena a lucrat intens, mai mult pe comandă. S-a trezit într-o dimineață și a simțit că imaginea micii afaceri nu o mai reprezintă.
Am simțit nevoia unei schimbări. Tot atunci am lansat și site-ul, un pas important după ani de vânzări exclusiv prin rețele sociale sau platforme externe. A fost un proces migălos, de la fotografierea produselor și organizarea colecțiilor până la partea tehnică, de SEO și structură.
Un alt punct de cotitură a fost diversificarea produselor. Dacă la început crea doar veselă decorativă, din 2016 a început să modeleze și bijuterii din ceramică. A fost o provocare, mai ales că nu avea pregătire formală în acest domeniu, ci doar experiența acumulată în atelierul în care lucrase.
A învățat pas cu pas, prin exercițiu și prin greșeli. Și astăzi mai are parte de surprize în atelier, cum ar fi glazuri care nu ies cum trebuie sau obiecte care se fisurează în cuptor. Dar exact această imprevizibilitate a ceramicii o fascinează și o face să revină mereu la masa de lucru.
O altă formă de a spune povești
În spatele creațiilor Istoriato stă un proces laborios, încărcat de multă chimie, răbdare și pasiune. În lumea ceramicii există o glumă că, după ce deschizi cuptorul, tot ce îți mai rămâne este să te închini și să speri că zeul ceramicii va fi de partea ta.
Modelarea bijuteriilor începe manual, din pastă de porțelan, urmată de o primă ardere, biscuitarea, la 900°C, proces în care se elimină apa și impuritățile, rezultând piese mate și fragile. După biscuitare, urmează glazurarea pentru a obține luciul specific, apoi o nouă ardere la temperaturi între 1100°C și 1240°C. Pentru decorarea finală, obiectele sunt pigmentate cu aur coloidal, platină sau sidef, și supuse unei ultime arderi mai blânde, între 780 și 800°C. Acest proces meticulos poate dura luni întregi.
Spre exemplu, cea mai recentă serie, formată din 200 de bijuterii, a început să prindă viață încă din ianuarie.
Elena lucrează mereu cu un număr mare de „blankuri”, piesele de bază, pentru a eficientiza arderile și a le distribui ulterior în colecții distincte.
Cea mai recentă colecție este „Wings and Feathers”, unde piesele „poartă” motive de aripi și pene, iar bijuteria care a avut cel mai mare succes la public a fost My Lovely Tarot, care conține imagini ale Arcanelor Majore. La capitolul veselă, colecția „Regal Peacock” rămâne una dintre cele mai dragi ale artistei.
De asemenea, sub umbrela Istoriato există și colecții dedicate vegetației, precum „One Hundred Flowers”, „Dandelion Seeds” sau „Lavender Whispers”, care aduc în prim-plan contrastul dintre zonele pline de detalii și spațiile goale, o semnătură vizuală aparte.
O altă colecție care a rămas aproape de sufletul Elenei este „Gingașa Țară de Porțelan”, inspirată din „Vrăjitorul din Oz”.
În lucrările recente, explorează și teme mai intime, cum ar fi vulnerabilitatea feminină, prin colecția „Sink Me Deep”, în care siluetele feminine sunt împletite cu flori, păstrând un stil minimalist. Jocurile de sidef, rozuri și nuanțe verzi sunt integrate subtil, păstrând echilibrul.
Dragostea pentru păsări și plante este o sursă constantă de inspirație. Nu o dată s-a întâmplat să mă las cucerită de albume de botanică sau ornitologie.
Cuvintele sparte ale Elenei
Instalația „Cuvinte Sparte” nu a fost concepută ca lucrare artistică propriu-zisă, ci ca o formă de catharsis. Artista a pornit de la relația toxică prin care a trecut, dorind să exorcizeze durerea și traumele rămase.
Primele obiecte realizate au fost o cană și o farfurie din porțelan, decorate cu flori delicate, dar care ascundeau în interior cuvinte dure, precum „Zdreanță” sau „Mănâncă tu pământ”, expresii reale, pe care fostul ei partener i le-a adresat.
Am făcut un apel anonim către un grup online de femei care discutau despre violența domestică, rugându-le să contribuie cu expresii abuzive pe care le-au auzit în relații. În scurt timp, am primit răspunsuri de la aproximativ 50 de femei. Multe dintre mesajele primite se repetau: de la clasicul „nimeni nu o să te mai iubească” până la amenințări violente precum „o să joc fotbal cu capul tău”.
Procesul de transpunere a acestor mesaje în obiecte de porțelan nu a fost ușor. „În general pictez piese de veselă destul de rapid, dar în această serie reușeam uneori să finalizez un singur obiect pe săptămână.”
Încărcătura emoțională a fost copleșitoare. Elena a fost norocoasă fiindcă în acea perioadă mergea și la terapie, lucru care a ajutat-o să facă față valului de agresivitate cu care s-au confruntat toate acele femei.
Am ales cuvintele cu atenție, optând pentru acele expresii care se repetau frecvent și care puteau fi integrate în desenul obiectelor. Expoziția a fost concepută sub forma unei instalații, o masă de familie aparent festivă, decorată cu veselă fină, fructe uscate și cristale, dar care ascundea mesajele de abuz.
Șervețelele pictate cu insulte și obiectele cu toate acele „cuvinte sparte” compuneau un peisaj estetic ambiguu, frumos și dureros în același timp, o „frumusețe schizoidă”, cum a numit-o artista.
Reacțiile publicului au fost intense. Unele femei au izbucnit în lacrimi, empatizând profund cu tematica. Unii bărbați, în schimb, au fost șocați, dar nu de gravitatea mesajelor, ci de „îndrăzneala” de a le scrie pe obiecte.
După expoziție, Elena s-a întrebat ce să facă cu piesele create. A luat în considerare chiar ideea de a le sparge la final, ca un act de eliberare. Totuși, le-a păstrat într-o cutie, care se află acum în atelierul ei.
Elena crede că Istoriato se diferențiază de alte branduri românești de ceramică prin fundalul ei artistic, dar și prin obsesia pentru expresia prin culoare și simbol. Pentru ea, fiecare obiect este, în esență, o mică operă de artă. Nu este suficient ca o cană sau o farfurie să fie funcțională, ele trebuie să spună o poveste, să transmită emoție, să se simtă ca un tablou purtat în viața de zi cu zi.
Poți recunoaște cu ușurință o cană sau o bijuterie lucrată de mine dintr-un șir de sute, datorită contururilor fine din aur coloidal, intensității cromatice, detaliilor decorative și a stilului care pendulează între oniric, art nouveau și art deco. Suprafețele sunt pline, lucrate până la saturație, dar fără a pierde armonia.
Aceeași pasiune se regăsește și în colecțiile de bijuterii. Ele sunt la fel de colorate, expresive și atent pictate manual.
Istoriato nu este doar un brand de ceramică, ci un spațiu unde meșteșugul devine mesaj.
Proiecte precum „Istoria artei la feminin” sau „Cuvinte Sparte” evidențiază faptul că Elena nu se teme să atingă subiecte grele, dar, totuși, face asta cu o sensibilitate și o eleganță care amplifică forța fiecărui mesaj.
situs toto bento4d cerutu4d cerutu4d bento4d
