Începe o nouă ediție a celui mai iubit eveniment dedicat artei din România, Art Safari. Sezonul expozițional are loc la Palatul Dacia-România de pe Lipscani, în perioada 5 septembrie – 14 decembrie 2025.
Capodopere de Henri Matisse sunt expuse pentru prima dată în țara noastră, în urma unui împrumut istoric pe care Art Safari l-a obținut în parteneriat cu două dintre cele mai importante muzee din Paris: Musée de l’Orangerie și Musée Henri Matisse – Département du Nord, aceste opere fiind expuse în cadrul expoziției dedicate lui Theodor Pallady.
Noua ediție aduce în atenția publicului viața și creația compozitorului George Enescu printr-o expoziție specială, eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional George Enescu, alături de Young Blood 5.0, care prezintă noul val de artiști contemporani, plus o expoziție care explorează designul japonez, toate acestea fiind completate de celebrarea Centanarului Maitec.
Odată cu noua ediție debutează și sezonul de evenimente speciale care combină arta cu experiențele: tururi ghidate de zi și nocturne, ateliere de artă pentru adulți, Art Safari Kids – ateliere de artă pentru copii, ateliere de artă pentru bebeluși (eveniment nou), The Art of Yoga, brunch-uri duminicale, evenimente pentru studenți, dar și pentru seniori.
Vizitatorii care vânează poza perfectă cu telefonul în expoziții sunt astăzi o constantă a muzeelor și galeriilor de artă. Petrecem în medie aproape 4 ore pe telefon, după cum arată studiile globale, și acordăm doar 20 de minute atunci când vizităm un muzeu. În majoritatea muzeelor și galeriilor de artă, vizitatorii petrec doar 15 secunde în fața unei opere.
În acest context, în săptămâna de vizitare 17–20 iulie (joi-duminică), Art Safari le propune vizitatorilor #SăptămânaFărăTelefoane – o deconectare digitală și o reconectare cu arta, sugerându-le să se bucure de opere cu adevărat – fără fotografii, fără stories, fără notificări. Arta privită față în față, nu prin camera telefonului.
„Când ați fost ultima dată prezenți 100% într-o expoziție de artă, fără să stați cu telefonul în mână, fără să căutați unghiul perfect pentru story, fără să vă gândiți la câte like-uri o să primiți? Aș vrea să vă provoc să veniți la Art Safari fără telefon sau cel puțin să îl țineți în geantă, în buzunar, pe durata vizitei. Să nu faceți poze lucrărilor, să nu le postați, ci doar să petreceți câteva minute fără telefon în fața lucrărilor. Oare ce vă vor transmite atunci? Haideți să încercăm să privim operele de artă cu ochii noștri, nu prin lentila telefonului. Haideți să încercăm împreună să reducem această relație foarte apropiată pe care o avem cu telefoanele mobile”- Ioana Ciocan, Managing Partner Art Safari.
Iubitorii de artă mai pot vizita expozițiile emblematice ale sezonului, până la finalul lunii iulie. Programul expozițional include la omagiul adus lui Ioan Andreescu și retrospectiva dedicată lui Ion Țuculescu, de la expoziția „Pictori români uitați” care aduce în prim-plan zeci de artiști valoroși, până la expozițiile îndrăgite de public – Câini vs. Pisici, A fost odată ca în povești, și arta contemporană a noului val de artiști Young Blood 4.0.
Programul de vizitare Art Safari este de joi-duminică, 12:00-21:00, pe Lipscani 18-20. Biletele sunt disponibile aici.
Din 28 noiembrie, se deschide la Art Safariexpoziția „Cele mai frumoase tradiții”, curator Cristian Vechiu, ce explorează bogăția obiceiurilor și a valorilor spirituale transmise de-a lungul generațiilor în spațiul românesc. Lucrări semnate de nume mari, precum Andy Warhol, Henri Matisse, Marius Bunescu și Ion Mirea Viorel Mărginean, vor putea fi admirate în intervalul joi-duminică, până pe 15 decembrie. Vernisajul va avea loc pe 28 noiembrie, la ora 18:00, la Art Safari, pe Lipscani 18-20.
Tradițiile de Crăciun manifestate în spațiul românesc se concentrează asupra pregătirii gospodăriilor pentru binecuvântarea spirituală și materială adusă de Nașterea Mântuitorului, conform tradiției creștine. Colindele, prepararea tradițională a colacilor și alte obiceiuri specifice acestei perioade, dar și bogata artă religioasă ce reflectă tradiția creștină subliniază patrimoniul material și imaterial din spațiul românesc, patrimoniu ce merită să fie revalorificat și înțeles în context contemporan.
„Publicul va putea, astfel, să înțeleagă mai bine atât simbolistica iconografiei ortodoxe din perspectiva scenelor asociate cu nașterea lui Hristos, cât și relevanța colindelor românești ce surprind într-o manieră populară sacralitatea ortodoxă. Pe lângă textele și melodicitatea colindelor, la realizarea unei atmosfere de sărbătoare contribuie și obiectele simbolice, precum costumele populare tradiționale sau instrumentele folosite de colindători. Expoziția își propune, așadar, să-i insufle publicului emoțiile specifice sărbătorii Crăciunului, o perioadă caracterizată de speranță, de bucurie și de iubire”, declară curatorul expoziției, Cristian Vechiu.
O secțiune specială în cadrul expoziției este dedicată peisajelor de iarnă care îmbogățesc arta românească. Viorel Mărginean, Marius Bunescu, Dimitrie Gavrilean, Gheorghe Vrăneanţu sau Ion Mirea sunt câteva dintre numele selectate. Călătorim, prin tușele lor, în vremea nămeților de altădată, iernilor tihnite și poveștilor la gura sobei.
Publicul este invitat să descopere și obiecte și costume valoroase din patrimoniul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, reprezentative pentru portul de iarnă și de sărbătoare al românilor din diverse regiuni ale țării.
„Consumerismul predomină cam la toate categoriile sociale din mediul urban, asociat sărbătorilor religioase, transformându-le în carnaval, socializare și divertisment. Din păcate, și în mediul rural avem semne că se diluează obiceiurile și sunt înlocuite de “practicile orășenești”. Sigur că privind economic este benefic consumul acesta excesiv, însă să fim atenți la ce preț plătim pe termen lung. Acest eveniment este o contrapondere, este substanță versus superficial, este trăire versus secundă. Niciodată nu a fost nevoie mai mult ca acum, să explicăm ceea ce este evidență, să depunem efort pentru a continua ceea ce generație de generație s-a transmis, nealterat, nediluat si sigur că nu recontextualizat după modă”, declară Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului.
Tot în ziua vernisajului va avea loc de la orele 15:00 la 17:00, la Art Safari, dezbaterea științifică „Tradițiile de Crăciun în trecut și în actualitate. O perspectivă interdiciplinară”. Prelegerile vor fi susținute de Conf. Dr. Paulina Popoiu, director general Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Pr. Ștefan Zară, consilier cultural – Arhiepiscopia Bucureștilor, Dr. Cristian Vechiu, doctor în Teologie şi Studii Religioase al Facultății de Teologie Romano-Catolică – Universitatea din Bucureşti, Corina Mihăiescu, cercetător științific I, expert patrimoniu imaterial. Discuția va fi moderată de Maria Chiriță.
Art Safari dezvăluie Muzeul secret, comoara bine ascunsă a artei românești, cu 100 de capodopere de Tonitza, Grigorescu, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Ressu și mulți alții. O altă expoziție așteptată este cea dedicată lui Eustațiu Stoenescu, un maestru desăvârșit care a avut succes în țară, dar și la Paris și în SUA, cunoscut drept portretistul aristocrației românești de început de secol XX. Noul sezon Art Safari (8 martie-28 iulie) prezintă 6 expoziții.
„Începând cu 8 martie, invit iubitorii de cultură să treacă pragul Palatului Dacia-România și să descopere adevărate comori din arta românescă. Art Safari este un proiect strategic al Ministerului Culturii și unul dintre cei mai mari organizatori de expoziții de artă din România. Colecția impresionantă pe care publicul o poate vedea în cadrul celor șase noi expoziții este dovada reinventării constante a organizatorilor. Cred că expozițiile organizate de Art Safari reprezintă dialogul intercultural dintre România și țări din întreaga lume. Prin diversitatea operelor și artiștilor promovați, mesajul transmis ajunge la un public divers și contribuie la promovarea valorilor și artei românești la nivel mondial.”, declară Raluca Turcan, ministrul culturii.
„Muzeul secret”, curator: Lelia Rus Pîrvan, expoziție realizată în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Primăriei Topalu
În premieră, Art Safari expune una dintre cele mai importante colecții de artă românească interbelică, din care fac parte doar nume mari: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Oscar Han, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu, Samuel Mützner, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Iosif Iser, Constantin Piliuță și mulți alții.
Această colecție impresionantă a aparținut medicului colecționar Gheorghe Dinu Vintilă (1898-1978), apropiat al marilor artiști români, pe care el a donat-o în memoria părinților, comunei sale natale Topalu (Dobrogea). Așa a luat naștere, în anul 1960, Muzeul de Artă de la Topalu amenajat în casa părintească a răposatului doctor și numit „Dinu și Sevasta Vintilă”, în cinstea părinților săi – singura instituție de artă de acest fel din mediul rural din toată Europa.
Colecționarul a avut o mare slăbiciune pentru Tonitza, de la care a achiziționat 25 de lucrări.
„Eustațiu Stoenescu. Portretistul aristocrației”, curator: Angelica Iacob, scenograf: Cosmin Florea, expoziție realizată cu susținerea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România și în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și Muzeul Național de Artă al României
Eustațiu Stoenescu (1884, Craiova –1957, New York), artist cu o carieră internațională remarcabilă, este cunoscut în special pentru ampla galerie de portrete realizate contemporanilor săi. A debutat în 1905, la Paris și la Craiova, aproape concomitent. Îl regăsim la Saloanele organizate de Société des artistes français la Paris, la expozițiile Tinerimii artistice, la Saloanele Oficiale de la București, la manifestări în Craiova natală și la trei ediții ale Bienalei de la Veneția, inclusiv la cea din 1938, care a inaugurat Pavilionul românesc, comisar fiind Nicolae Iorga.
Prima expoziție personală importantă a lui Eustațiu Stoenescu a fost cea din 1921 de la Paris, la Galeria Bernheim-Jeune, cunoscută pentru promovarea artiștilor de avangardă. În 1930, a organizat o expoziție la Galeria Durand-Ruel din New York, unde a prezentat 51 lucrări, fiind apreciat de publicul american. Datorită succesului său, operele au fost expuse la Chicago și San Francisco.
După o carieră strălucită la nivel național și internațional, artistul a părăsit definitiv România în 1947 și s-a stabilit la New York. A căzut o vreme în uitare, aspect explicat în primul rând prin portretele realizate aristocrației și membrilor familiei regale, dar în ultimele decenii, creația sa a revenit în atenția specialiștilor și a iubitorilor de artă. Stoenescu este prezent astăzi în marile muzee ale lumii. Complexa expoziție de la Art Safari, care cuprinde și instalații video și de sunet, dezvăluie personalitatea sa.
„Istoria României în 100 de portrete”, curator: Cornel Ilie, expoziție realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României și Institutul Cultural Român, cu un design de Diana Nicolaie
Printre cele 100 de opere prezente în expoziție se numără iconicul portret al lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Și Muzeul Militar expune pentru prima dată publicului uniformele Regelui Ferdinand I și mareșalului Alexandru Averescu, rarități pe plan național, dar și costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul român Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14-22 mai) și bluza purtată de acesta la bordul Laboratorului Spațial Saliut 6.
Alte exponate extrem de valoroase care vor fi parte din expoziție: „Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orînduielilor gramaticii rumânești” de Ienăchiță Văcărescu (1787), „Evanghelie cu Învățătură” a Diaconului Coresi, de la 1580-81, și o foarte rară scrisoare de Mihai Eminescu – compusă din sanatoriul de la Dobling, din colecția Muzeului „Prima școală româneascăˮ din Brașov.
„Atelierele Pangratti”, curator: Simona Vilău
Având ca nucleu colecția discretă a Ruxandrei Garofeanu (1944-2021), istoric și critic de artă, una dintre importantele figuri ale vieții culturale din România ultimilor 50 de ani, expoziția pune în valoare creația unor personalități importante ale artei postmoderne românești, care au lucrat în atelierele Uniunii Artiștilor Plastici din strada Ermil Pangratti, și reface, parțial, un traseu istoric și vizual important, într-un stil asumat, adaptat și construit caleidoscopic, specific Ruxandrei Garofeanu, fosta lor mare prietenă și susținătoare. Printre artiștii prezenți în expoziție se numără Corneliu Baba, Ion Nicodim, Ovidiu Maitec, Paul Vasilescu, Octav Grigorescu, Ion Alin Gheorghiu, Georgeta Năpăruș, Sorin Ilfoveanu, Henry Mavrodin, Marin Ghersim etc.
„Grădinile palatului” – prima expoziție temporară a sezonului, 8 martie – 14 aprilie
Genul pictural al grădinilor oferă o paletă generoasă în istoria universală a picturii, iar marii maeștrii ai picturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
l-au adorat. Expoziția propune o promenadă intimistă printre umbrare de trandafiri și porticuri, arbori stingeri în piațete de la malul mării, cascade utopice și curcubee florifere. Theodor Aman, Dimitrie Berea, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Regina Maria a României, Samuel Mützner, Michel Simonidy și Nicolae Tonitza sunt semnatarii unei scurte introduceri a publicului în poetica florilor și luminii primăvăratice a epocii de aur a picturii românești.
„Alma Redlinger. Centenar” (8 martie – 26 mai), expoziție organizată de Primăria Municipiului București prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, curator & design: Ștefan Simion și Irina Melița
Peste 100 de lucrări ale artistei Alma Redlinger (1924-2017) și aproape 100 de fotografii sunt reunite în acestă expoziție pentru a marca 100 de ani de la nașterea sa. Expoziția aduce în prim-plan procesul de construire permanentă a discursului pictural al uneia dintre cele mai importante artiste avangardiste din țară. Subiectele reprezentate fac vizibilă privirea subiectivă a artistei, o privire educată care alege, compune, ierarhizează, uneori amplifică materialitățile sau culorile, caută lumina necesară compoziției.
De-a lungul vieții, lucrările se adună în atelier și devin și ele parte dintr-un peisaj interior, oarecum suspendat în afara timpului, pe care Alma Redlinger îl locuiește și în care lucrează: laolaltă obiecte cotidiene și tablouri mai vechi, sculpturi, colaje și crochiuri, cărți de artă și flori, ziare, vaze, taburete, oglinzi și modele și uneori artista însăși.
3 evenimente speciale (tururi ghidate, muzică și drinks)
Noua ediție debutează cu 3 evenimente cu tururi ghidate, muzică live și bule de șampanie, dedicate studenților (Students’ Art Night Out), seniorilor (Întâlnirea Seniorilor la Art Safari) și Ladies’ Night Art Out, de 8 martie. Detalii și bilete: https://www.artsafari.ro/project/night-tours/
După ce s-a bucurat de un succes răsunător la Art Safari ediția 9, expoziția personală a artistei Irina Dragomir, „Roșu, galben și albastru”, curatoriată de Alexandru Rădvan, își începe itinerariul prin țară. Prima oprire, Arad.
Cu ocazia redeschiderii Galeriei de Artă Românească, expoziția de mare succes de la Art Safari, „Roșu, galben și albastru”, se va vedea la Muzeul de Artă Arad, în perioada 10 mai – 31 iulie 2023.
Interesul pentru lucrările mele a crescut începând cu 2019. În acel an, dar și în 2021, arta mea a împânzit tot orașul pentru a promova cel mai important eveniment din domeniul artelor vizuale din România, Art Safari. Picturile mele au apărut pe afișe imense care îmbrăcau clădirile, pe autobuze și chiar pe cartele de metrou. În niciun caz nu puteau fi ignorate
Irina Dragomir
După participarea la ArtSafari, cota de piață a artistei a crescut rapid, operele sale fiind în vizorul multor colecționari de artă. Dacă în 2020 lucrarea „Woman with Weapon” se vindea cu aproximativ 600 de euro, în 2022 lucrarea „Risky Situation” a fost adjudecată la 5.500 de euro, o evoluție rapidă și un pas imens pentru arta contemporană românească.
„Ne bucurăm că putem să aducem una dintre cele mai de succes expoziții marca Art Safari în vestul țării, cu ocazia redeschiderii Muzeului de Artă. Mulțumim Muzeului de Artă Arad pentru inițiativa de a crește accesul publicului din vestul țării la arta contemporană românească de prestigiu și suntem onorați de invitația pe care ați adresat-o Art Safari, ce marchează o etapă nouă în cadrul parteneriatului care ne leagă încă de la prima ediție din 2014. Irina Dragomir este o artistă-fenomen, în plină ascensiune, care s-a remarcat încă de la absolvirea Universităţii de Artă din Bucureşti prin arta numită «figurative pop». Abia așteptăm să vedem ce reacție vor avea vizitatorii din Arad”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și Comisar al României la Bienala de la Veneția.
„Ne dorim ca, începând cu această expoziție realizată împreună cu Art Safari – prestigioasa organizație culturală care promovează arta națională și internațională – vernisată pentru prima dată într-un muzeu din Vestul țării, Muzeul de Artă din Arad să devină un actor cultural important în întreaga regiune și un punct de referință pentru iubitorii de artă contemporană românească și de artă, în general. În viitor, ne propunem să continuăm parteneriatul cu Art Safari și împreună să organizăm anual astfel de expoziții de mare anvergură pentru publicul muzeului nostru”, declară Bogdan Blaga, directorul adjunct al Complexului Muzeal Arad.
„Fără excepție, imaginile Irinei sunt fragmente mai ample sau mai reduse ale universului propriu. Există în mod constant o dimensiune ludică în pictura pe care o practică, dar sub aparenta lipsă de griji, sub tonul copilăros, se află de multe ori o glumă serioasă. Irinei îi place să se joace cu lucrurile într-o manieră postmodernă, un semn clar de inteligență și umor, căci cele două merg atât de bine împreună”, spune conf. univ. dr. Alexandru Rădvan, curatorul expoziției „Roșu, galben și albastru”.
