Leyah, una dintre cele mai promițătoare voci ale scenei muzicale din România, dar și pionierul stilului cinematic pop în România, a oferit publicului o experiență memorabilă prin turneul Cinestezia. A reușit să transforme scena într-un univers senzorial, oferind un spectacol de film.
Magdalena Marica sau Leyah, așa cum este cunoscută publicului românesc, are acasă un pian cu coadă, vechi din 1900, la care scrie muzică. De fiecare dată când se așază la el, se conectează la un alt univers, iar muzica pur și simplu se naște.
Acel pian este cel mai bun prieten al ei și, cu toate că are și unul electric în micul studio de acasă, tot la acesta se întoarce, tot cu el a călătorit din locuință în locuință.
Sunetul este materie, iar atunci când ating clapele, acesta rezonează cu placa de bronz al pianului și cu corpul meu, ajungând să sune magic.
Leyah are senzația că s-a născut pe scenă. Tatăl ei, modest Cichirdan, a fost dirijor, iar mama ei l-a însoțit întotdeauna, astfel, chiar înainte să se nască, a făcut cunoștință cu muzica clasică. La numai cinci ani, a început să studieze pianul în mod firesc.
În arhiva personală are înregistrat chiar primul mini recital susținut, la șase ani și jumătate, pe scena liceului de artă Marin Sorescu din Craiova. Întreaga sa viață a fost despre pian. A cântat cu orchestre, a participat la concursuri și olimpiade. Pe scurt, a făcut performanță.
Când era mai mică, Leyah se visa și cântăreață de operă. Iubea felul în care jocul actoricesc se combina cu costumele și cu muzica. Avea 14 ani atunci când un specialist din domeniu a ascultat-o. Acesta i-a zis că este prea tânără, că vocea îi este în schimbare și că ar fi benefic să mai aștepte. Împreună cu părinții, a hotărât atunci să continue pe calea pianului clasic.
După absolvirea studiilor superioare la UNMN, secția solistică-pian, a simțit nevoia unei pauze. S-a întors la muzică ceva mai târziu, dar într-o altă formă.
Influența pop
După muzica clasică care i-a marcat copilăria, Leyah a fost influențată de mulți artiști de pop ca Mariah Carey, Whitney Houston, Michael Jackson și George Michael. A început cu câteva cover-uri, așa cum fac mulți artiști, dar la scurt timp, și-a dat seama că cel mai bine pentru ea ar fi să dezvolte un stil propriu.
S-a căutat, a săpat adânc în interiorul ei și, într-o zi, a avut o revelație, anume să îmbine trecutul cu ceea ce își dorește să facă în viitor. S-a născut astfel cinematic pop. Leyah a căutat online acest concept. Nu a găsit altceva decât niște postări ale unor trupe care făceau muzică reinterpretată. În 2019 a început să scrie primele melodii și chiar a colaborat pentru un scurt metraj.
Cinestezia s-a născut în 2020, unul din cei mai dificili ani pe care i-am trăit, când nu doar că a început pandemia, dar mi-am pierdut și tatăl.
S-a concentrat 100% pe a scrie muzică de film, la care a adăugat și vocea. Astfel, piesele din cadrul turneului Cinestezia pot fi toate pe o coloană sonoră.
Ingredientul principal este iubirea
Leyah consideră că la baza muzicii este iubirea, indiferent dacă este fericită sau nu, dacă este împlinită ori neîmpărtășită. Emoția este cea care mișcă oamenii, iar cu cât este mai tristă, cu atât are o putere mai mare.
Nu știe cum ar fi sunat Cinestezia dacă la baza melodiilor ar fi fost mai multă fericire. „Poate că s-ar fi dansat mai mult…”, a spus Leyah privindu-mă cu ochii ei mari, de un verde smarald și sorbind o gură din ceaiul de plante.
După spectacole a primit nenumărate mesaje, multe dintre ele venind chiar de la bărbați care i-au mărturisit că au trecut printr-un carusel de emoții și chiar au plâns.
Muzica, iubirea de la baza ei, are puterea să îți dea curajul să fii vulnerabil. Spre exemplu, o astfel de piesă din cadrul Cinestezia este „Carry on”, care vorbește despre faptul că viața merge înainte indiferent de provocările care ne răsar în cale.
Fiecare melodie scrisă de Leyah are o istorie și o însemnătate pentru ea. Mai mult decât versurile, instrumentalul are un limbaj propriu, universal, care poate atinge publicul diferit în funcție de starea și de punctul în care se află în acel moment.
Turneul Cinestezia a cucerit publicul din mai multe orașe ale României. Concertul a fost găzduit în locații emblematice din țară, ca scenele teatrelor din Craiova, Piatra Neamț, Galați, Brașov sau Ploiești, încheindu-se, în data de 18 noiembrie, pe scena Teatrului Național București.
Fiecare spectacol a oferit o experiență unică prin proiecții vizuale și o selecție de piese care îmbină elemente de pop, de film și o încărcătură emoțională uriașă.
A fost o imensă bucurie să cânt pe scena Teatrului Național.
Pentru Leyah, Teatrul Național București a reprezentat finalul turneului, dar totodată și un nou început pentru proiectele anului 2025. Imediat ce s-a încheiat spectacolul, și-ar fi dorit să o ia de la capăt. Cartea de vizită a unui artist este un concert, fiindcă doar așa pot pătrunde oamenii în universul lui, nu printr-un site ori cont de Social Media.
Un cover reorchestrat în stilul cinematic pop
În cadrul Cinestezia, pe lângă piesele de autor, Leyah s-a gândit că ar fi frumos să aducă și o melodie cunoscută publicului, dar să o transpună într-o variantă diferită.
S-a gândit mult, fiindcă nu voia să vină cu un cover simplist, poate chiar banal. Și-a dat seama că una din melodiile ei preferate este „Creep” de la Radiohead. O piesă care a fost mereu aproape de sufletul ei, care are niște versuri cu însemnătate și o linie melodică superbă.
Am fost surprinsă de cât de multă lume s-a bucurat că am cântat „Creep”.
Pe lângă versuri și forma piesei, Leyah a scris o partitură originală pentru cvartetul de coarde, adăugând astfel acea notă de cinematic pop.
În anul care va veni, Cinestezia dorește să își continue drumul și în alte orașe din țară. De asemenea, Leyah are în plan să lanseze muzica care au stat într-un „cuptor” până acum, iar mai mult decât atât, în 2025 se va pune în scenă și un concert de referință pentru Leyah, care va fi cu adevărat magistral.
Sunt entuziasmată că pot face toate aceste lucruri pe care mi le-am dorit de multă vreme, dar și pentru care recunosc că am muncit. Și iată că Providența este, din nou, alături de mine. Nu încetați să credeți în visurile voastre!
