Atât în interiorul celebrului Salone Del Mobile – In Salone – cât și pe toate străduțele orașului Milano, în cadrul Fuorisalone, Milan Design Week 2024 a fost o ediție a recordurilor și a entuziasmului, dar mai ales a întoarcerii la esență.
Unul dintre multele lucruri la care italienii se pricep de minune este să creeze lumi în care să-ți dorești să trăiești. Orașele italiene ne fac dependenți de energia lor din primele cinci minute de la sosire, iar arhitectura și interioarele pe care le creează designerii locali ne fac să ne imaginăm cât de senine și pline de bucurie ar fi viețile noastre dacă începând de mâine am trăi și noi exact exact așa, pentru totdeauna.
Săptămâna milaneză dedicată designului – Milan Design Week – unește spiritul orașului Milano cu tot ce are mai bun de oferit designul italian, devenind acea perioadă din an care ai vrea să te muți pe perioadă nedeterminată.
Haute Culture s-a aflat anul acesta la Milan Design Week alături de Ploom, ca parte a „The Red Experience”, pentru lansarea specială a unui dispozitiv în ediție limitată, semnat de designerul francez Ora Ïto.
În timpul Milan Design Week, zilele trec cu mai mult sens, orice colț de stradă ascunde o surpriză gândită pentru bucuria, revelația sau uimirea ta, iar oamenii aleargă dintr-o parte într-alta a orașului fără să se plângă de toate lucrurile care i-ar enerva nespus în orice altă zi obișnuită.
Tocmai asta e partea care adesea nu se vede la Milan Design Week: faptul că aproape toți oamenii prezenți acolo muncesc, pe perioada evenimentului, de cel puțin două ori mai mult decât într-o zi normală. Aleargă între sute de întâlniri, își drămuiesc timpul la minut și se prăbușesc seara târziu pe salteaua unei camere de hotel (care costă cel puțin dublu decât în restul anului), pentru a o lua a doua zi de la capăt, cu la fel de mult entuziasm.
Fenomenul de azi a început în 1961 la o scară mult mai mică și, ca aproape toate evenimentele care adună industrii întregi, a pornit de la un târg. În cazul de față, de la Salone del Mobile, un târg de mobilier și decorațiuni organizat la Rho Fiera, la marginea orașului Milano, și care strângea laolaltă toate verigile zonei de design de interior, în vremuri în care conexiunile se făceau exclusiv offline.
Chiar dacă internetul de azi aduce miile de expozanți la distanță de un clic unul de altul, inima Milan Design Week rămâne Salone del Mobile, locul în care se trasează tendințe, se diseminează idei, se propagă trenduri și unde jucători cheie din industrie continuă să se întâlnească anual față-n față, un obicei cu însemnătate deopotrivă comercială și ritualică.
Este poate unul dintre ultimele ritualuri de business care s-au păstrat neschimbate în era conectivității nelimitate și… indirecte.
În jurul acestui nucleu numit Salone del Mobile – la care ne referim în prezent ca la „in Salone”, pentru a diferenția brandurile care expun, oficial în cadrul târgului – s-a conturat începând cu anii ʼ80 conceptul de „Fuorisalone”, adică expoziții, lansări, pop-up-uri, instalații și întâmplări creative gândite în afara târgului efectiv din incinta Rho Fiera.
Fuorisalone poate fi orice, de la o activare a unui brand de corpuri de iluminat precum FLOS într-un palat baroc din zona Brera la o instalație futuristă gândită de Porsche în curtea interioară a unui alt „palazzo”, Palazzo Clerici, și de la un club de carte organizat de brandul Miu Miu la Circolo Filologico la expoziții organizate de branduri precum Loewe sau Fendi chiar în incinta boutique-urilor lor.
Anul acesta, inclusiv celebrul producător de banane Chiquita a participat la Milan Design Week, curatoriind un spațiu numit Pop by Nature în colaborare cu artistul brazilian Romero Britto, creatorul așa-numitului Happy Art Movement, caracterizat prin ilustrații tip graffiti și pop-art, în culori tari.
Totodată, brandul de modă finlandez Marimekko a curatoriat o cafenea pop-up complet funcțională, gândită de la zero în imprimeurile și codurile estetice ale casei, și care a funcționat în regim de breakfast și aperitivo, cu preparate gastronomice inedite și obiecte de design interior în ediție limitată.
Dacă Fuorisalone a șters aproape complet demarcația dintre arhitectură și mobilier și respectiv modă, artă, cultură în sensul larg, nici in Salone nu a rămas strict cantonat în sfera spațiilor expoziționale clasice. Tocmai pentru că un stand de expoziție este, în esență, un pătrățel (mai mic sau mai mare) într-o matrice limitată, fiecare brand încearcă să creeze o experiență cât mai completă și complexă care să individualizeze brandul într-o mare de expozanți.
Un filosof ar argumenta, probabil, că tocmai aici este cel mai mare potențial de inovație: când ai un spațiu limitat și aproximativ identic cu al altor mii de oameni, cu ce poți veni interesant, diferit și definitoriu pentru tine?
Anul acesta, deși fiecare brand s-a străduit să impresioneze, să șocheze sau să creeze conținut instagramabil, aproape toate conceptele au avut ceva clar în comun: natura. Vegetația naturală a fost omniprezentă, de la trunchiuri de copaci până la pereți întregi cu frunze curgătoare, iar instalațiile de artă create în cadrul Salone del Mobile au avut și ele, în mare parte, o componentă legată de sustenabilitate și de întoarcerea la esență.
În cadrul pavilionului dedicat băilor – International Bathroom Exhibition – brandul Accurat (Design Group Italia) a creat, alături de Emiliano Ponzi, o instalație imersivă numită „Under the Surface”, sub forma unei insule scufundate parțial sub apă.
Pornind de la nivelul micro – importanța băii în ecuația casei – Accurat (ca producător de soluții pentru baie) a mers la nivelul macro, lansând un dialog despre importanța crucială a apei și nevoia de a o trata cu respect și până la practicile sustenabile pe care industria în sine ar trebui să și le însușească, la nivelul producătorilor și al furnizorilor.
Tot Salone del Mobile a venit anul acesta cu o instalație de artă ingenioasă și stranie care a adus „in Salone” și mulți oameni din afara publicului clasic al târgului. ”A Thinking Room” a purtat semnătura inegalabilă a regizorului David Lynch, cel care a creat Twin Peaks, Muholland Drive și varianta lui Dune din 1984.
Nimic nu e ce pare a fi și nimic nu trebuie să aibă o logică imediată în „A Thinking Room”, camera de creativitate gândită de Lynch pentru ca vizitatorii să stea singuri cu gândurile lor.
În mijlocul unei camere complet albastre se afla un scaun, sub forma unui tron, unde fiecare vizitator putea să se așeze și să creeze ceva, având la dispoziție hârtie și diferite instrumente de scris și de colorat. Culoarea camerei: un albastru profund, pe care cineastul îl consideră cea mai liniștitoare nuanță, singura ne poate pune în legătură cu eul nostru profund.
Locul pare desprins din lumile cinematografice ale lui Lynch. Eu am făcut o paralelă cu Red Room din Twin Peaks, spațiul aflat în afara timpului, în mijlocul Ghostwood National Forest, și gândit ca o sală de așteptare pentru personajele din serial.
Anul acesta, Salone del Mobile a avut o participare record, cu 100.000 de vizitatori mai mult decât în anul anterior, iar Fuorisalone a înregistrat tot un record de 1.125 de evenimente și activări diferite.
Dacă pentru expozanții din cadrul Salone del Mobile echilibristica ține de curatorierea unui spațiu standard într-un mod cât mai ingenios, în Fuorisalone toate limitările dispar: palate, foste piscine publice, acoperișuri, penthouse-uri, spații industriale, orice poate deveni o experiență.
Și nicăieri nu se aplică mai bine decât la Milan Design Week acel dicton despre cum nu contează doar ce ai văzut, contează „cum te-a făcut să te simți” un anumit loc. Astfel, brandurile emergente sau mai puțin renumite se străduiesc să facă activări cât mai inedite și colaborări cu artiști renumiți, atrăgând în mod organic vizitatori care nu ar fi venit doar pe baza numelui de brand.
De exemplu, brandul chinezesc de mașini electrice Voyah a avut o activare reușită alături de artistul Marcantonio Raimondi (cunoscut drept Marcantonio), curatoriind o instalație sub forma unui elefant care se refugiază pe acoperișul unei mașini Voyah, pentru a fugi din calea unor șoricei (fiindcă, spune legenda, cei mai mari inamici ai animalelor de dimensiune mare sunt ființele de dimensiune diametral opusă).
A fost o găselniță ingenioasă care a atras mulțimile, însă toți participanții se află în căutarea aceluiași Sfânt Graal, adesea iluzoriu: acel ceva care să convingă publicul să lase celelalte o mie de evenimente și destinații posibile și să o aleagă pe a lor.
Platforma de design Alcova este un caz reprezentativ de brand care își lasă mereu publicul cu această întrebare: „Oare ce vor mai face la anul?”. La fiecare ediție a Milan Design Week, Alcova găsește clădiri inedite, inclusiv unele care nu au mai fost niciodată deschise publicului, și le folosește pentru a prezenta exponatele unor branduri inedite de mobilier și decorațiuni.
Anul acesta, Alcova s-a aventurat cu mult în afara centrului orașului, către Varedo, o localitate micuță aflată la 25 de minute cu trenul de Milano. Acolo, a deschis pentru public două bijuterii arhitecturale, respectiv Villa Bagatti Valsecchi și Villa Borsani, ambele fiind reședințe private care nu se pot vizita în restul timpului.
Red experience: Ploom X Ora Ïto
Una dintre experiențele care au aprins imaginația vizitatorilor Milan Design Week în zona de Fuorisalone a fost cea creată de brandul internațional Ploom, sub denumirea Red Experience by Ploom x Ora Ïto.
Pornind de la ideea de experiență imersivă într-un univers roșu hipnotizant – amenajat în interiorul unei clădiri istorice de pe Via Tortona 32 – conceptul a fost întregit de o lansare în ediție limitată: un dispozitiv Ploom, pe bază de tutun încălzit, reinterpretat de designerul francez Ora Ïto într-o nuanță strălucitoare de roșu-aprins.
„Chiar dacă sunt îmbrăcat în negru, culoarea mea preferată este roșul”, a declarat charismaticul Ora Ïto la evenimentul de lansare de la Milano. „Roșul este o culoare simbolică, de mare impact. Doar așază un obiect de culoare roșie într-o cameră goală și vei simți imediat energia extraordinară a roșului. Unii îl asociază cu iubirea, alții cu îndrăzneala și cu ideea de intensitate maximă. Cert este că roșul simbolizează iubirea noastră pentru produse curajoase, concepute cu pasiune și care au un sens și un rost în lumea de azi.”
Ora Ïto este unul dintre designerii francezi care și-au câștigat devreme statutul de vizionar al domeniului. S-a lansat la finalul anilor ’90, cu o amprentă estetică simplă, dar nicidecum simplistă, de unde și termenul care-l descrie cel mai bine: SIMPLEXITY.
Arta de a face lucruri extrem de complicate să par deosebit de simple: un mecanism complex, într-un ambalaj simplu și de mare impact. Dispozitivul roșu-aprins creat în ediție limitată de Ora Ïto în parteneriat cu Ploom va fi disponibil pe tot parcursul anului 2024, împreună cu o serie de accesorii în aceeași nuanță de foc.
