Cu un stil incisiv, dar elegant, Paula Herlo oferă glas de 26 de ani celor nevăzuți, iar reportajele sale sunt ecoul unei societăți care are nevoie de adevăr și acțiune. Distinsă cu Premiul Emmy, Paula nu doar documentează realitatea, ci o rescrie, demonstrând că jurnalismul de elită este mai mult decât un act de curaj.
Paula Herlo este una dintre cele mai respectate jurnaliste din România, cunoscută pentru reportaje precum „Tu știi ce mai face copilul tău?”, pentru care a luat premiul Emmy în 2008 și care a dus la modificarea legislației privind protecția copiilor rămași singuri acasă din cauza migrației părinților. De asemenea, ea este cunoscută și pentru ancheta despre traficul de persoane din România și nu numai. Nu a avut niciun plan să urmeze o carieră în jurnalism, ci a ajuns pe această cale dintr-o întâmplare.
Eram studentă la Confecții Textile Tricotaje. În 1999 am fost selectată de directorul PRO TV Arad pentru a face parte din echipa de reporteri cu care s-a lansat stația locală. Acesta a fost momentul care mi-a deschis drumul către această meserie.
Curiozitatea și dorința au ajutat-o să se impună rapid în domeniu. Primul interviu pe care l-a realizat a fost cu un primar, despre un scandal legat de companiile municipale.
„Mi s-a părut fabuloasă trecerea asta de la o viață banală la una în care mi s-au deschis uși și lumi noi. M-a ajutat, cred, și încrederea pe care o aveam în mine încă de atunci. Nu m-am temut să merg pe cărări nebătătorite și asta cred că a fost cel mai important”, a spus Paula.
În ceea ce privește jurnalismul de televiziune, Paula consideră că este imposibil să lucrezi de unul singur. În timp ce jurnaliștii din presa scrisă pot avea un grad mai mare de independență, televiziunea este despre munca colectivă. Pentru ea, echipa PRO TV este un real pilon, fiindcă în momentele de cumpănă, atunci când simțea că un subiect nu se leagă, încrederea colegilor a ajutat-o să meargă mai departe.
Dalila Dulgheriu, operatoarea alături de care am filmat numeroase reportaje, mi-a oferit sprijin moral. Îmi spunea că soluțiile vor apărea mai devreme sau mai târziu. La fel, Lucas, colegul de la montaj, care a reușit de multe ori să transforme imaginile într-o poveste mai spectaculoasă decât ne-am fi imaginat.
Tot ceea ce telespectatorii văd duminică de duminică la „România, te iubesc!” este rezultatul muncii unei întregi echipe. De la șoferii care îi transportă în siguranță pe teren până la operatorii care surprind cele mai bune cadre și editorii care transformă materialele brute în povești cu rezonanță.
De asemenea, echipa de promo, PR și colegii din redacția de știri contribuie la succesul fiecărui reportaj.
Echipa „România, te iubesc!” este ca o familie. Ba chiar am ajuns să formez, în adevăratul sens al cuvântului, o familie cu unul dintre colegii mei, cu Cristian Leonte.
Atunci când jurnalismul este mai mult decât o meserie
Pentru orice jurnalist, există un moment de revelație, un punct de cotitură în care conștientizează că meseria pe care o practică este mai mult decât o simplă profesie: este o misiune. Pentru Paula, acest moment a avut loc în 2002, când, deja având patru ani de experiență în PRO TV Arad, a participat la o campanie care a schimbat viața unui copil.
Acesta trăia de un an și jumătate în Spitalul Județean și avea nevoie de un aparat de ventilație mecanică pentru a putea pleca acasă. În seara în care părinții au aflat în direct că vor primi aparatul, Paula a trăit pentru prima dată sentimentul că meseria sa poate schimba lumea.
În seara de Moș Nicolae, întorcându-se acasă pe jos, în timp ce fulgii mari o însoțeau, a plâns de bucurie.
Acela a fost momentul în care am știut că ceea ce fac nu este doar un simplu serviciu, ci că este, real, destinul meu.
Sentimentul de împlinire a fost consolidat ani mai târziu, la New York, când, împreună cu echipa sa, a câștigat premiul Emmy pentru campania „Tu știi ce mai face copilul tău?”.
Jurnalismul de investigație este una dintre cele mai complexe forme ale acestei profesii. Implică logică, capacitatea de a conecta informații, memorie, rețele extinse de surse și, desigur, abilitatea de a relata faptele astfel încât publicul să înțeleagă povestea în ansamblul său.
Fiecare investigație este o luptă contracronometru, iar găsirea tuturor factorilor implicați într-un timp limitat constituie una dintre cele mai mari provocări.
Sentimentul omniprezent în viața unui jurnalist de investigație este frica. Demascarea unor afaceri de milioane de euro poate aduce amenințări, iar granița dintre curaj și precauție este una extrem de fină. În acest domeniu, nu este doar despre „follow the money”, ci și despre „I follow you” – un risc asumat de fiecare jurnalist care își dedică viața adevărului. Satisfacțiile sunt, totuși, pe măsură.
Proiecte care schimbă vieți
Paula are multe anchete dragi, care încă o însoțesc, dar proiectul ei de suflet este „Avem viață în sânge”, această inițiativă a avut un impact major, contribuind la funcționarea Registrului Donatorilor Onorifici de Celule Stem în România.
Datorită acestui proiect, sute de oameni care suferă de boli grave de sânge au șansa la o viață nouă.
Paula își ia forța din pasiunea pentru adevăr și dorința de a aduce schimbare. Fiecare jurnalist are propriul stil, propria abordare și propria metodă de a descoperi și de a relata faptele. Însă, dincolo de diferențele individuale, ceea ce îi unește pe toți cei implicați este un ideal comun: dorința de a trăi într-o țară liberă, fără corupție și cu sisteme funcționale.
Este dificil de spus ce anume diferențiază un jurnalist de altul. Într-o lume a informației în continuă schimbare, unde fiecare zi aduce noi provocări, ceea ce contează cu adevărat este perseverența, integritatea și capacitatea de a rămâne fidel valorilor proprii.
Paula consideră că nu există o competiție între jurnaliști, ci mai degrabă munca lor devine un efort colectiv de a menține standardele ridicate și de a oferi publicului informații corecte.
În ceea ce privește planurile de viitor, după ani de muncă intensă și numeroase proiecte, Paula se află în punctul în care își dorește să găsească un echilibru între carieră și viața personală.
Unul dintre obiectivele principale este dezvoltarea unui proiect personal. Această dorință nu vine dintr-o nevoie de control, ci din convingerea că, în anumite momente, este necesar să creezi propriile structuri pentru a putea aduce o schimbare reală.
