Medina Pop este artistă și curatoare, cunoscută pentru felul în care împletește vulnerabilitatea cu lingvistica vizuală. La Plan Patru, ea este coordonatoare, implicată în crearea de spații care devin platforme de dialog, care se intersectează cu comunitatea, cu nevoile de exprimare culturală și socială.
Plan Patru este o inițiativă care îmbină patrimoniul cu prezentul, dezvoltând spaţii și proiecte care invită la reflecţie și dialog. Situat într-o vilă de patrimoniu restaurată, la strada Plantelor nr. 4, Plan Patru funcţionează ca o platformă care leagă creatori, profesioniști culturali și comunități interesate, într-un context care pune valoare pe istorie, artă și educaţie.
Vila restaurată este o casă de epocă care datează din 1891, extinsă ulterior, cu detalii arhitecturale eclectice, influenţe clasice și baroce, vitralii, decoraţiuni interioare deosebite, sobe, lambriuri, picturi murale („picturi murale semnate de Franz Eichele în 1891”) și elemente autentice păstrate (tei). De asemenea, arhitectura străzii Plantelor nr. 4 are un rol special, deoarece casa principală și corpul secundar (fostele grajduri) compun un ansamblu vizual și simbolic, care vorbește despre burghezia Bucureștiului de sfârșit de secol XIX, despre modul de locuire și despre rafinamentul unui timp altfel.
Haute Culture: Având în vedere că Plan Patru își propune să fie un spațiu transformativ în care moștenirea întâlnește prezentul, cum definim „moștenire” în contextul Bucureștiului de azi? Ce elemente consideri că au fost ignorate până acum şi merită readuse în conștiința publică?
Medina Pop: „Moștenire” nu înseamnă doar ziduri și fațade, ci o întreagă fundație de povești și comemorări care dau identitate orașului. Moștenirea e identitate, fie una transmisă generațional, prin tradiție, fie una preluată din mers, prin simpla inhabitare a orașului.
De multe ori, detaliile aparent minore – tâmplăria originală, inscripțiile comerciale vechi, arborii sau practicarea, încă, a unor meserii pe cale de dispariție, la colț de stradă, sunt ignorate, deși ele creează o lume care ne înconjoară și care ne inhabitează la rândul ei, ea pe noi, de multe ori fără să ne dăm seama.
Haute Culture: În restaurarea Casei de pe Strada Plantelor nr. 4, s-au făcut alegeri de conservare atentă (decorațiuni, vitralii, picturi murale, ornamentații). În ce măsură aceste decizii reflectă o estetică contemporană și cum se găsește echilibrul între autenticitate și adaptare la nevoile actuale?
Medina Pop: S-au făcut eforturi uriașe de timp, implicare și expertiză pentru a se recupera și conserva autenticitatea istorică, iar acolo unde ea nu a fost posibilă, prin absența sau irecuperabilitatea elementelor originale, s-a anexat o dimensiune diametral opusă, profund contemporană.
În timp ce ornamentația rămâne vizibilă și integră, infrastructura folosește cele mai noi principii și tehnologii, astfel încât spațiul să fie funcțional și smart, fără a-i diminua valoarea arhitectural-istorică. Piesele de mobilier, semnate de designeri sau producători celebri, aduc o notă de contemporan, păstrând prețiozitatea și desăvârșind eclecticismul ca intenție originală.
Haute Culture: Plan Patru pune accent pe forme participative de învățare continuă. Cum descrieți publicul ideal și cum reușiți să atrageți persoane care nu frecventează de obicei spații culturale?
Medina Pop: Publicul ideal, în ceea ce ne privește, este comunitatea – în toată dimensiunea ei. Nu am schițat așteptări, pentru că nu este despre un public ideal, ci despre a deschide porțile și a oferi acces tuturor celor interesați să descopere o rară bijuterie arhitecturală de sfârșit de secol XIX, reprezentativă pentru burghezia mijlocie care începea să populeze și să ridice cartierele periferice ale orașului. Spun „rară” deoarece există relativ puține astfel de exemple de case în București care păstrează atât de multe elemente originale, recuperate și restaurate aproape integral. Sigur, în completarea comunității, ne bucură interesul profesioniștilor și specialiștilor față de standardele care s-au impus în ceea ce privește bunele practici de restaurare și conservare în materie de patrimoniu imobil național.
Comunicăm cu prietenie, simplitate și drag pentru frumos, ceea ce deschide curiozitatea și apetitul unui public vast și numeros – de la liceeni și studenți, până la profesioniști creativi, vecini sau seniori. Colaborăm cu asociații culturale și educaționale locale pentru a dezvolta un program dinamic și accesibil mai multor categorii de vârstă, preocupări și interese.
Haute Culture: Dacă ar fi să imaginați un proiect futurist pentru Plan Patru, bazat pe VR/AR sau instalații multimedia, cum ar arăta?
Medina Pop: Ar fi, cu siguranță, rezultatul unei intersecții colaborative dintre specialiști – de la studiouri care operează în domeniul mappingului și VR/AR, la arhitecți, scenografi, artiști contemporani sau sound designeri. Probabil s-ar încerca reproducerea și simularea straturilor istorice ale casei (mobilierul original, locatarii și obiceiurile lor domestice) într-o succesiune de momente-cheie din viața clădirii: sfârșitul anilor 1890, perioada interbelică, comunismul – cu naționalizarea –, și, în sfârșit, prezentul recuperat.
Haute Culture: Cum măsurați impactul social și cultural al Plan Patru?
Medina Pop: E prea devreme să vorbim despre impact – avem abia un an de când am deschis ușile casei. Din punct de vedere „cantitativ” – număr de vizitatori, rată de revenire, diversitate de vârstă și proveniență –, cifrele sunt impresionante și demonstrează o nevoie în creștere de acces la „frumos”, în termenii cei mai simpli.
Impactul cel mai profund îl are însă proiectul restaurării în sine, devenit un etalon de bune practici, de atenție, responsabilitate și responsabilizare.
