PAVOT organizează azi, la JW Marriott Grand Hotel, începând cu ora 19:00, o licitație-eveniment. În licitație vor fi propuse lucrări semnate de Adrian Ghenie, Nicolae Maniu, Agathe Toman, Harmen v.d. Tuin, Katja Luhrs, Vladinsky, Tara von Neudorf, Alina Ada Lungu, Ovidius Solcan, Lido Rico, Prima, Konstantin Konstantinov, Atena Simionescu și Ioana Palamar. Într-un privat sale vor fi disponibile lucrări valoroase de la Hermann Nitsch, Vincent van Gogh, Alfred Sisley, Peter Paul Rubens, Jean P Marc Chagall, El Greco, Francesco Guardi, Wassily Kandinsky, Claude Lorrain și Jackson Pollock.
Revista Haute Culture a stat de vorbă, în exclusivitate, cu Alecs Pavot, curatorul și organizatorul evenimentului din 4 mai, în căutarea unui ghidaj avizat prin lucrările de artă care scriu istorie și modul în care ajung ele în atenția publicului și apoi în colecții private.
Ce presupune formare unui ochi artistic care să filtreze colecțiile pentru public?
Acum 10 ani, când am început proiectul PAVOT, nu realizam că dincolo de studii, de un contact constant cu profesioniștii din domeniu, cu galeriile și târgurile de artă, este și acel ceva interior pe care il putem numi ochiului artistic. Experiența mi-a demonstrat că în cazul meu a existat mereu acel simț, acea emoție și intuiție care au stat ascunse acolo și care, se pare, au ieșit la iveală exact în momentul potrivit. De fapt, la început, chiar flerul mi-a deschis intrările în târgurile de artă contemporană. Ulterior am primit și validarea că ceea ce fac este valoros și profesional. În acest domeniu este nevoie de multă pasiune pentru a rezista.
Piața artelor din România nu este bine sedimentata încă privind din perspectiva unui dealer de artă. Deși pregătirea mea este cea de istoric de artă, simt că experiența mea în vânzări m-a ajutat foarte mult în managementul artei, dar și în consolidarea unei poziții clare a galeriei în piața de artă românească.
Cum a pornit PAVOT?
În 2012 am luat decizia că trebuie să fac o schimbare profesională. Lucram în domeniul vânzărilor și am vrut un an de pauză, să pot să mă privesc din exterior, în tihnă și să iau o decizie în ceea ce privește direcția pe care mi-ar plăcea să o abordez.
În 2013 știam deja ce vreau să fac, iar în 2014 am lansat PAVOT, care a pornit inițial ca un program de marketing al artei și designului contemporan, cu 67 de artiști din diferite domenii. În momentul respectiv, pe lângă artele plastice, promovam si proiecte de design interior, arhitectură și design vestimentar. Dar încă de pe atunci încercam sa pun accentul pe arta plastică, de care ma simțeam atras în mod deosebit și pe care am început să o și studiez. Primii artiști de pe platformă au fost Felix Aftene și Vladinsky, care astăzi sunt nume sonore în piața de artă românească și nu numai, o nouă confirmare a ochiului meu artistic.
Care este legătura dintre mac și numele galeriei sau ce a inspirat numele PAVOT?
Pavot este numele meu de familie care, într-adevăr, este traducerea din limba franceză a cuvântului ce definește floarea de mac. Logoul galeriei este reprezentat de un mac alb amintind de “delirul” artistului aflat in starea de creație, starea opioida a imaginației infinite din care se naște arta. Floarea de mac a fost stilizată de Sebastian Boroș, creatorul identității noastre vizuale, sub forma unui trifoi cu patru foi așezat central pe un scut cavaleresc reprezentând exact principiile dupa care îmi ghidez acțiunile în business, dar și în viața de zi cu zi: curaj, onestitate, principialitate, perseverență.
Ce înseamnă azi PAVOT și care sunt planurile pentru galerie pe termen scurt și mediu?
PAVOT înseamnă astăzi cam ce a însemnat dintotdeauna: ideea de a promova artistul emergent, dar și de a aduce în piața de artă românească o nouă abordare inspirată de târgurile de artă de prestigiu la care am participat. Însă ca orice business în care investești profesionalism, timp și pasiune, galeria a evoluat constant ajungând astfel să administrăm colecții private semnate de artiști de renume mondial, inițiatori ai unor curente artistice, precum Vincent van Gogh, El Greco, Peter Paul Rubens, Alfred Sisley sau Francesco Guardi.
Dacă ar fi să visez măreț, acest vis s-ar contura în crearea unui district artistic în România. Pe lângă spații de creație și expoziție, acesta ar cuprinde și un muzeu al artei contemporane. Acel muzeu pe care îl vizităm în capitalele țărilor care au înțeles că este important să oferi culturii locul binemeritat în societate. Un muzeu care să includă lucrări ce conturează istoria artei din ultimul secol și nu numai. Am învățat deja că prin multă muncă, pasiune și suportul unor persoane din domenii diverse care împărtășesc aceeași dragoste pentru artă totul este posibil.
Cum ajută o colecție curatorială dezvoltarea percepției asupra artei și cum modelează colecțiile preferințele publicului?
Alături de celelalte galerii din România încercăm să acoperim o paletă largă de curentele artistice. Prin intermediul expozițiilor noastre, dorim să educăm publicul prezentând o alternativă a artei deja existente și promovate în România, arătând noi direcții și oferind accesul către artiști a căror creație nu ar fi avut ocazia să o experimenteze într-un alt fel.
Cât de importantă este arta azi? Rămâne un lux doar pentru cunoscători?
Din punctul meu de vederea, arta este pentru toată lumea, pentru oricine dorește să o consume. S-a demonstrat științific că arta are efect terapeutic, ne provoacă stări de bine și ne satisface nevoia de frumos. Sunt persoane care merg în galerii de artă și se cufundă ore în șir în meditație, privind un anumit tablou. Muzeele și galeriile de artă din toată lumea sunt puncte de reper pentru turiști.
În ceea ce privește achiziționarea de obiecte de artă, aceasta ține de o anumită educație, preocupare și, desigur, de anumite resurse financiare. Eu recomand investiția în artă oricărei persoane care dorește să facă o investiție sigură, mai ales în vremuri de inflație.
Cred că decizia de a investi în artă este strâns legată de educația fiecăruia dintre noi, dar și de o afinitate aparte pe care cumpărătorul o are pentru aceasta.
Cum diferă publicul român față de alte piețe?
Publicul din țara noastră cumpără în general opere de artă de pe plan național, semnate de artiști români, pe care le aleg cu preponderență printr-un filtru estetic. Se simte însă un suflu nou în rândul cumpărătorilor de artă care sunt astăzi mai informați și care aleg lucrări ale artiștilor internaționali cu cote de piață în creștere.
În ce fel de lucrări preferă colecționarii români de artă să investească?
Așa cum spuneam anterior, colecționarii din țară preferă să investească în lucrări semnate de artiști români consacrați având drept criteriu de selecție principal estetica lucrării în ambiantul spațiului unde va fi expusă.
Galeria Pavot se particularizează în piața din România, promovând artă internațională contemporană actuală caracterizată de abstractul minimal. Încercăm astfel să aducem o nouă perspectivă în criteriile de achiziție ale colecționarilor noștri.
Cum găsiți lucrările pe care să le aduceți în galerii și în licitații?
Artiștii vestici merg constant în târgurile de artă pentru a realiza conexiuni cu noi galerii care să le promoveze și să le vândă lucrările.Așadar, uneori, vin ei către noi, iar dacă identitatea și viziunea lor se întâlnesc cu ale noastre, este minunat. Alteori primim recomandări. Fiecare galerie are o anumită identitate iar acesta este filtrul prin care se realizează selecția artiștilor colaboratori. Este, să spunem, un soi de chimie între opera unui artist și galerie, ca într-o relație de dragoste.
Cum sunt selectate lucrările propuse la licitația din 4 mai?
După o experiență de 10 ani, colaborări cu artiști din vest și din România, luarea deciziei de a deschide o licitație pe segmentul de artă contemporană, a venit firesc. Selecția lor s-a făcut în timp. Ne-am dorit să punem alături artiști emergenți de valoare cu artiștii consacrați și chiar cu cei clasici, celebri.
Astfel am ajuns ca în licitație să avem nume precum Adrian Ghenie, Nicolae Maniu, Vladinsky, Tara von Neudorf sau Agathe Toman, iar la sesiunea private sale, tablouri semnate de pictori importanți din istoria artei contemporane precum Vincent van Gogh, Alfred Sisley, Peer Paul Rubens, El Greco, Francesco Guardi etc.
Cum se poate participa la licitația privată?
Pe de o parte vor veni colecționarii cu care noi colaborăm constant și care ne-au anunțat deja că își doresc să participe, pe de altă parte noi așteptăm la eveniment orice iubitor de artă care este interesat să facă achiziții sau care pur și simplu vrea să trăiască experiența unei licitații de artă. În plus, am invitat și studenți de la facultățile de arte din România, tocmai pentru a le oferi această experiență și a contribui la inițierea și educarea lor în această direcție.
Pentru înscrierea în licitație există un formular pe site-ul www.pavot.art, secțiunea auctions. Pentru cei care nu doresc să treacă prin acest formular, am alocat un număr de telefon și o adresă de email pe care le pot utiliza pentru transmiterea datelor necesare înscrierii.
Care este suma pe care vă așteptați să o adune lucrările propuse?
Având în vedere că suntem la prima licitație și în plin proces de a construi segmentele de încredere și vizibilitate, obiectivul nostru principal nu este acela de a calcula sumele din vânzări, ci de a oferi publicului un eveniment de artă care să aibă continuitatea organizării lui bianuală.
Considerăm totuși că artiștii prezenți în licitație sunt un must have pentru orice colecționar. Firește că ne dorim să fie achiziționate cât mai multe lucrări.
Care sunt prețurile de pornire pentru câteva dintre lucrările care vor fi licitate?
Voi începe cu cele mai accesibile: lucrările Atenei Simionescu, care au ca preț de pornire o valoare de 800 euro și cele ale Ioanei Palamar, care pleacă de la 1200 euro. Există o lucrare de Vladinsky a cărei sumă pornește de la 2700 de euro.
Pentru artiștii străini cotele pleacă de la 4000-6000 euro și ajung până la 12000 euro. Avem patru lucrări semnate de Nicolae Meniu care au ca preț de pornire 7000 euro, respectiv 15000 euro. Cea mai scumpă lucrare poartă semnătura lui Adrian Ghenie și are ca preț de pornire în licitație suma de 84000 euro.
