„Ce este munca” (What work is) este tema României de la Bienala de Artă din Veneția, ediția cu numărul 60. Joi a fost vernisată expoziția din Pavilionul României din Giardini della Biennale, care este completată în acest an și în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică Veneția (Palazzo Correr). Proiectul curatoriat de Ciprian Mureșan îi aparține clujeanului Șerban Savu. Manager de proiect este Cristian Alexandru Damian iar comisar național este și pentru această ediție Ioana Ciocan.
Sute de specialiști și jurnaliști au venit la evenimentul în care Șerban Savu a dezvăluit cheia în care să fie privite lucrările sale, adunate pe parcursul a aproape 20 de ani, după cum mărturisește într-un interviu în exclusivitate pentru Haute Culture, pe care îl veți regăsi în numărul următor al revistei. Curatoriat de Ciprian Mureșan, alături de care își împarte atelierul de creație, proiectul oferă o puternică reflecție asupra muncii trecute printr-un filtru balcanic cu care s-au identificat mulți dintre primii vizitatori.
„Plecând de la tema muncii și a muncitorului, predilectă în arta realist-socialistă, dar îndepărtându-mă de ea, personajele din lucrările mele nu sunt nici eroice, nici utopice, sunt oameni obișnuiți aflați între lumi și sisteme, care scapă atât propagandei, cât și productivității economice. Această suspendare între muncă și timp liber conturează un spațiu anarhic, un spațiu al libertății personale, la care eu mă raportez prin filtrul istoriei artei”
Șerban Savu
Suspendați în acalmia dintre muncă și recreere
Aproximativ 40 de picturi compun un univers care arată îmbinarea între muncă și relxare, cu elemente care rezumă perfect spiritul regiunii.
„Dispuse într-o instalație vastă ce amintește de un poliptic, aproximativ 40 de picturi – o selecție condensată a practicii lui Savu din ultimii cincisprezece ani – sunt populate de protagoniști dezorientați și figuranți stângaci, aparent suspendați în acalmia dintre muncă și recreere, într-o reverie colectivă în care a face ceva și a abandona totul par rezultate la fel de posibile. Realismul este aici răsturnat într-o modalitate de înfățișare a utopiilor demontate, a cadrelor erodate ale acțiunii colective și a legăturilor sociale fragile. În fața polipticului, o bancă de dimensiuni ample încorporează soclurile a patru modele arhitecturale la scară redusă pe care sunt grefate mozaicuri derivate din metaforele și tonalitățile ale căror purtător este acest mediu în contexte religioase sau în cosmogoniile muncii în care arta socialistă a mozaicului excelează. Naufragiul, ambiguitatea, inactivitatea sau perplexitatea iau aici locul apoteozelor pe care mozaicurile le ilustrau în acele contexte: ruine în loc de inaugurări, anacronisme în loc de viitoruri, fragmente chinuite în loc de proiecții alegorice.
Spațiul vizual și conceptual conturat de picturi și machete este străbătut de întrebări legate de muncă și definițiile sale negative: ce nu este munca, ce nu arată a muncă și ce nu înseamnă ea, toate ca premise (răsturnate) pentru o definire politică a individualității a cărei valoare nu este dată de productivitatea economică”, explică reprezentanții Fundației IDEA, care a propus proiectul care reprezintă România la Biennale Arte 2024. Acesta este suținut de Galeria Plan B.
Invitat să răspundă proiectului lui Șerban Savu, studioul de design grafic din Bruxelles Atelier Brenda (Sophie Keij și Nana Esi) propune o intervenție site-specific pe fațada și în holul Pavilionului României. Mesajul grafic de pe fațada pavilionului amplifică interogația nerostită din titlul proiectului la o scară monumentală.
În holul pavilionului, moneda propusă de Atelier Brenda reprezintă materializarea ambiguităților conținute de picturi și mozaicuri, mutând interogațiile acestora în contextul abstract al schimbului monetar, sau autoritatea simbolică a emiterii de monede ce echivalează pecuniar corpul și efortul depus de acesta, dar și al monedei ca punct de dispariție material al diferitelor linii de perspectivă ce traversează celelalte lucrări.
O idee, două spații
În urmă cu o zi, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția a început crearea unui mozaic de mari dimensiuni, în spiritul micilor ateliere meșteșugărești venețiene. Mozaicul Adevărata natură, inspirat de pictura omonimă a lui Savu din 2019, va fi aici mărit la o scară monumentală, urmând să fie oferit, după închiderea bienalei, în vederea instalării pe fațada unei clădiri din Chișinău, completând astfel arcul concepției sale, întrucât Savu a dezvoltat ideea care stă la baza lucrării ca o antiteză ironică la Plugarul universului, un mozaic socialist din epoca sovietică de pe fațada Centrului de tineret „Iuri Gagarin” din capitala Moldovei.
Expoziția din Pavilionul României din Giardini della Biennale şi realizarea proiectului din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică pot fi vizitate de public în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie 2024.
