Ești pe o stradă uluitor de frumoasă, plină cu clădiri istorice în care visezi să locuiești sau măcar să mergi la job. Brusc, dai de o ruină sau de un bloc nou total nelalocul lui. E realitatea din România pe care mulți oameni se străduiesc să o schimbe.
Fiecare casă are un suflet. Are povești. În mod fericit, ar trebui să aibă și oameni care să le audă și înțeleagă, dar mai ales să găsească o cale prin care să le dea mai departe.
Cine ascultă o casă? Noi!
În podcastul Cronicari Digitali, în fiecare joi, arhitecți și specialiști vorbesc despre cum au învățat să asculte casele și clădirile ale căror povești merită păstrate și date mai departe, în rubrica „Cine ascultă o casă”. Proiectul are susținerea Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură. Cheia în care să-l deschidem este dată de arhitectul Köllő Miklós: „O casă veche are valori emoționale, are valori estetice, are multe valori”.
Dacă ești mai mult decât un ascultător, poți duce poveștile din trecut în viitor. Satul e un povestitor neîntrecut și el este decis să-i pună la adăpost patrimoniul. Astfel, prin restaurarea caselor vechi, putem păstra nu doar meșteșuguri pe cale de dispariție, ci și legătura între generații.
„Primul obiectiv al unui arhitect când se întâlnește cu patrimoniul este nu să îl muzeifice, ci să îl facă să trăiască mai departe”, punctează arhitecta Iulia Stanciu.
Irina Iamandescu, director adjunct Monumete istorice Institutul National al Patrimoniului, consideră că pe lângă un câștig economic evident, „patrimoniul contribuie la o societate sănătoasă din punct de vedere cultural și emoțional”.
Legătura dintre comunitate, casele de patrimoniu și monumentele din orașele noastre este una profundă, iar arhitectul Eugen Vaida, președintele Asociației Monumentum, accentuează „că un monument aparține cuiva, dar moral aparține comunității”. Dacă atunci când vorbim despre păstrarea patrimoniului architectural sunt multe bune intenții, în practică apar multe piedici și limitări.
Arhitectul Andrei Șerbescu explică, de exemplu, că e complicată relația unui arhitect cu Bucureștiul și apar multiple provocări când vorbim despre construirea unei clădiri noi într-o zonă cu case vechi. Inserția lor poate fi considerată o oportunitate pentru restabilirea identității și a spiritului locului, luând în considerare mai ales aspectele particulare care îi dau unicitate.
Experiențele și descoperirile lor sunt doar câteva dintre cele 28 care se regăsesc în cele două sezoane ale podcastului Cronicari Digitali din acest an. Alături de podcasturile care servesc ca sursă valoroasă de informare, cei interesați pot învăța cum să asculte o casă și în ateliere interactive, cel mai recent dintre ele având loc la finalul lunii iunie la București, la Muzeul Național al Țăranului Român.
Cine ascultă o casă? Noi!
Podcastul Cronicari Digitali
Podcastul Cronicari Digitali aduce săptămânal un nou episod în premieră, joia, pe platformele de streaming audio și pe cronicaridigitali.ro/podcast, iar vinerea, între orele 9 – 11, poate fi ascultat în rubrica dedicată de la Radio România Cultural.
FOTO OAR, Filiala București: Radu Malasincu
FOTO ADNBA Sfinții Voievozi: Vlad Patru
FOTO ADNBA Mumuleanu 14: Laurian Ghinițoiu
FOTO ADNBA Occidentului 40: Cosmin Dragomir
