Irina Stoenescu, vicepreședintă WIN Alliance și președintă WIN Gallery, transformă arta contemporană din România într-un veritabil catalizator social și cultural. Ea combină pasiunea pentru artă cu viziunea strategică de a crea comunități, punând accent pe acces, educație și sustenabilitate în mediul artistic românesc.
WIN Gallery a luat viață în mai 2023, din convingerea că arta are un rol fundamental în formarea unor comunități mai creative, mai abile și mai bine pregătite pentru provocările viitorului. Viziunea pe care o are este una holistică, fiindcă promovează arta nu doar ca formă estetică, ci ca mod de comunicare universal, care conectează oameni, idei și culturi.
De la vernisajele organizate frecvente, la proiecte transdisciplinare, care implică mediul bancar, medical, etc., la diplomație culturală și inițiative dezvoltate în parteneriat cu fundații educaționale, Irina aduce împreună oameni cu experiențe diferite dar la fel de valoroase. Astfel, WIN Gallery facilitează accesul și aprecierea artei contemporane și oferă un cadru unic pentru networking.
Galeria nu este doar o platformă unde au loc expoziții, ci un spațiu al dialogului – pe plan extern și intern. WIN Gallery a promovat cu succes expoziții în Spania (Madrid, Sevilla, Malaga și Marbella), Portugalia (Lisabona), a susținut proiecte in UK (Londra) și a organizat numeroase evenimente culturale cu reprezentanți ai altor țări în România (e.g. Ambasada Sloveniei, camere de comerț bilaterale, etc.).
Totodată, prin colaborările cu studenți, tineri artiști și antreprenori, în contextul WIN Alliance, ea a adus arta în spațiul locativ și profesional, subliniind rolul vital al esteticii în crearea unor medii confortabile, stimulative și sustenabile.
Haute Culture: WIN Gallery este o galerie tânără și efervescentă. Atunci când ați luat decizia de a fonda acest loc, ce simțeați că lipsește pe piața de artă din România sau ce vă doreați să oferiți nou și diferit?
Irina Stoenescu: WIN Gallery a luat naștere din dorința noastră de a aduce frumosul, arta mai aproape de publicul larg dar și de a construi comunități prospere oferind oportunități inedite de a socializa și de a investi – timp, idei și resurse financiare. Ne-am gândit la ceea ce aduce plăcere și bunăstare pe termen lung. În egală măsură am analizat ce anume ar completa celelalte activități din cadrul ecosistemului WIN Alliance, care include dezvoltare imobiliară, brokeraj și motorsport. De fapt, ideea a pornit chiar din zona de real estate. Noi credem că un dezvoltator nu modelează doar spații fizice, ci și comunități. De aici a apărut dorința de a crea proiecte care să stimuleze intelectual, să aducă un plus de frumos în spațiile de locuit și de lucru și să ofere valoare clienților noștri.
Galeria a venit, astfel, ca o extensie firească. Pentru mine a fost o bucurie imensă, fiindcă arta este una dintre marile mele pasiuni, alături de lectură. Ne-am dorit ca WIN Gallery să fie mai mult decât un spațiu de expunere, să devină un hub cultural vibrant, unde arta să fie pusă în dialog cu alte discipline.
Organizăm frecvent evenimente care explorează aceste conexiuni. De pildă, săptămâna aceasta pregătim o serie dedicată relației dintre medicină și artă, în parteneriat cu Aida Ivan și clinica sa specializată în neurofeedback și alte modele care îmbunătățesc modul de funcționare și performanțele creierului.
HC: Ce își dorește consumatorul de artă din România, în acest moment, și cum simțiți că s-au schimbat gusturile și așteptările celor care vă trec pragul, de la începuturile WIN Gallery și până acum? Chiar dacă nu e mult timp, viteza cu care se schimbă trendurile și gusturile e mai mare ca oricând în istorie.
IS: Cred că gusturile în artă sunt, prin excelență, subiective. Există colecționari care rămân atașați de zona clasică și se îndreaptă către marii maeștri, dar și mulți care aleg lucrări mai puțin cunoscute, pur și simplu pentru emoția pe care le-o transmit. Aceasta este, de altfel, motivația predominantă, anume că oamenii cumpără pentru că le place ceva, iar abia apoi intervin celelalte considerente.
Desigur, există și colecționari care privesc arta, în primul rând, ca pe o investiție și devin esențiale criterii precum cota artistului sau vizibilitatea lui în anumite cercuri. Din perspectiva noastră, ceea ce contează este să nu facem niciodată compromisuri la calitate – a produsului, a procesului de achiziție, a relației pe termen lung cu artiștii noștri.
Nu cred că un curent artistic este superior altuia, de exemplu un impresionist nu este „mai valoros” decât un cubist, ci pur și simplu exprimă altfel. Atunci când selectăm lucrări, ne raportăm la mesajul pe care dorim să îl transmitem atât prin lucrările individuale, cât și prin ansamblul expoziției. Căutăm coerență, consistență și acea capacitate a artei de a genera dialog.
Preferințele publicului sunt greu de generalizat. Am expus artiști foarte diferiți, iar toți au fost bine primiți. De exemplu, retrospectiva doamnei Marinela Măntescu-Isac a adus un aer clasic, reconfortant, boem pe alocuri și meditativ în alte ipostaze în timp ce expoziția lui Carmen Marin a explorat dimensiuni spirituale profunde, uneori chiar zguduitoare, care solicită timp de contemplare și introspecție. Arta nu este niciodată despre “un singur gust”, ci despre întâlnirea dintre privitor și mesaj.
Pentru mine, esențial este ca arta să transmită o stare, să ridice întrebări și să creeze un punct de conversație. O lucrare plasată într-o casă sau într-un birou vorbește, inevitabil, despre cel care a ales-o. De aceea, cred că arta nu este nici rezervată elitelor, nici redusă la un simplu obiect decorativ.
HC: Cât de dificil este să apropii Gen Z de ideea de artă și de experiența unei galerii?
IS: Cred că frumosul are puterea de a atrage – de la sine, magnetic- indiferent de vârstă. Suntem foarte mândri că am reușit să aducem la galerie nu doar tineri din generația Z, ci chiar și copii de cinci-șase ani. Țin minte o fetiță care m-a impresionat enorm. Venise la un vernisaj unde aveam și un moment muzical. La început părea copleșită, poate chiar puțin plictisită, pentru că era înconjurată, în cea mai mare parte, de adulți. Dar, după ce a avut răgazul să privească lucrările și mai ales să asculte muzica, a venit la mine și mi-a spus: „Mi-a plăcut foarte mult, pot să mai vin și fără mami, dacă ea este ocupată?”. A fost ca o gură de aer proaspăt, pentru că reacția ei era sinceră, nefiltrată.
Cred că acesta este marele avantaj al unei galerii cu prezență fizică. Nu doar că îți oferă plăcerea de a privi, dar creează și un cadru de interacțiune, unde se pot lega prietenii și pot schimba idei. Este un tip de experiență care nu poate fi replicat în mediul online.
Desigur, online-ul rămâne esențial, fiindcă prin el reușim să ajungem la peste un milion de oameni anual, dar ceea ce se întâmplă în spațiul galeriei are o valoare aparte, prin contactul direct și autentic, prin acea energie și inteligență comună care transcende individul.
HC: Care trebuie să fie atributele unei galerii de artă care să țină pasul cu lumea de azi, cu tendințele, cu modul diferit al oamenilor de a consuma arta și de a interacționa cu ea?
IS: Cred că o galerie de artă, pentru a ține pasul cu lumea de azi, trebuie să fie prezentă atât fizic, cât și online. Spațiul galeriei oferă experiența unică a contactului direct cu lucrările și cu ceilalți vizitatori. Dar, în același timp, online-ul completează acest rol, pentru că face arta accesibilă unui public mai larg, dincolo de cei care pot participa la un anumit vernisaj sau prezentare. De aceea, cred că o galerie modernă trebuie să fie activă pe toate canalele, de la Facebook, Instagram, TikTok și YouTube, să se folosească de tehnologie ca de un instrument de apropiere, nu ca de un substitut.
Un alt atribut important este deschiderea către noile forme de expresie artistică. Noi am inclus, de exemplu, și artă digitală, pentru că nu credem în opoziția dintre clasic și nou, ci în complementaritate.
Trăim o perioadă de tranziție, în care apar întrebări fundamentale despre inteligența artificială: cine este autorul, ce înseamnă autenticitatea, cât mai contează talentul? Sunt dileme firești și cred că ar trebui discutate, dar răspunsurile vor fi distilate în timp.
Și, poate cel mai important atribut, anume o galerie trebuie să rămână un loc al emoției. Arta nu este doar imagine, ci imagine încărcată de trăire. Iar emoția este profund umană și nu poate fi replicată doar prin tehnologie.
Cred că rolul unei galerii de azi este să păstreze această dimensiune vie, să aducă împreună tradiția și inovația, tehnicul și emoționalul, astfel încât arta să continue să inspire, să provoace și să conecteze oameni.
HC: Care au fost cele mai importante momente din cronologia WIN Gallery de până acum, acele ipostaze care au contribuit decisiv la conturarea unei reputații și la clădirea unei comunități puternice?
IS: Au fost mai multe momente importante în acești doi ani, dar dacă ar fi să aleg trei, aș începe cu inaugurarea galeriei. A fost definitorie și ne-a surprins în cel mai frumos mod. Am organizat atunci două evenimente, în două seri consecutive, și am avut peste 350 de participanți în total. Pentru noi, a fost validarea faptului că oamenii își doreau un astfel de spațiu, că simțeau nevoia să se adune în jurul artei într-un cadru clasic, fizic, de întâlnire și dialog.
Al doilea moment important a fost formarea WIN Alliance, adică integrarea galeriei în ecosistemul nostru de business, alături de diviziile de real estate, brokeraj și motorsport. A fost modul prin care le-am arătat clienților noștri că pot beneficia de o gamă variată de servicii, interconectate. Spre exemplu, cei care achiziționează proprietăți primesc acces la oferte preferențiale în galerie, iar membrii galeriei beneficiază la rândul lor de avantaje și în celelalte domenii. Astfel, comunitatea noastră a devenit mai puternică și mai bine închegată.
Al treilea moment de referință a fost participarea la o expoziție în Spania, organizată împreună cu Institutul Cultural Român de la Madrid și cu ARCO, târgul internațional de artă. Deși aveam doar un an de existență, am trecut printr-un proces de selecție și am fost incluși pe un circuit dedicat colecționarilor. A fost un test important pentru noi, un exercițiu de aliniere la standardele internaționale și, în același timp, o confirmare că direcția pe care am ales-o este una validată și în afara granițelor.
HC: Încă mai există stinghereala sau teama de a intra într-o galerie de artă, în anul 2025?
IS: Cred că imaginea artei ca fiind „snoabă” mai există încă în mentalul colectiv, iar asta poate genera o anumită “stinghereală”. Desigur, o minimă educație în istoria artei ajută să înțelegi și să apreciezi mai bine o lucrare, fie că vorbim de pictură, sculptură, ceramică sau tapiserie. Dar, dincolo de orice cunoștințe, cel mai important este să-ți dai voie să privești arta cu libertate, cu ochii și cu sufletul larg deschise. În fond, arta este una dintre cele mai frumoase forme de exercitare a libertății de gândire. Această libertate nu aparține doar artistului, ci și privitorului.
Odată expusă, o lucrare trăiește prin reacțiile oamenilor și prin validarea comunității, iar ceea ce rămâne în timp ca „artă clasică” este, de fapt, rezultatul acestei întâlniri dintre creație și societate.
De aceea, nu aș vorbi despre frica de a intra într-o galerie. Mai degrabă, eu cred că mulți oameni s-ar surprinde plăcut pe ei înșiși dacă și-ar da șansa să participe la un vernisaj, de exemplu. Noi, cel puțin, nu ne dorim să fim scorțoși, dimpotrivă, încercăm să creăm un spațiu deschis și prietenos. Până la urmă, eu cred că arta nu este doar plăcere, ci și nevoie.
Dacă privim în urmă, la picturile rupestre din Lascaux sau Altamira, vedem că oamenii au simțit nevoia să creeze artă chiar într-un context în care supraviețuirea era prioritară. Asta arată că arta este o aspirație fundamentală a umanității, o parte esențială din ceea ce suntem.
HC: Cum se formează un colecționar de artă? Care este procesul prin care cineva care este interesat de artă, dar nu neapărat cunoscător, poate începe o colecție, cu ajutorul unui specialist de la WIN Gallery?
IS: Cred că o colecție care își păstrează valoarea – pentru proprietar și societate- se naște dintr-o simbioză între artist, colecționar și galerie. Rolul galeriei este, pe de o parte, să susțină artistul pe termen lung, să-l ajute să crească, să-i ofere vizibilitate și să-i consolideze parcursul. Pe de altă parte, ea este și un liant între artist și colecționar, pentru că aici se naște o relație de prietenie și de încredere.
Ca specialist, trebuie să cunoști foarte bine gusturile celui care vrea să înceapă o colecție, dar și să-i oferi repere, opțiuni și context.
Alegerea unei lucrări nu este doar o chestiune estetică, ea ține de personalitate, de educație, de profesie, de pasiuni, de arhitectura casei, etc.
Noi, la WIN Gallery, am ales să ne concentrăm asupra artiștilor contemporani
.
Cred că un colecționar la început de drum are nevoie de această îndrumare pentru a înțelege nu doar valoarea estetică a unei lucrări, ci și relevanța ei în contextul actual. Și, mai ales, are nevoie să descopere bucuria de a lăsa o amprentă asupra timpului pe care îl trăim, lucru pe care arta contemporană îl poate exprima în mod direct.
HC: Cum decurge procesul de selecție al artiștilor expuși în cadrul galeriei și cât de mult contează și flerul/intuiția unui galerist de artă în privința perspectivelor unui anumit artist?
IS: Procesul de selecție al artiștilor și lucrărilor expuse la WIN Gallery are mai multe etape și se adaptează în funcție de tipul expoziției. Avem, pe de o parte, expoziții de grup, unde pornim de la o temă și apoi artiștii trimit lucrări create în spiritul acesteia. Pe de altă parte, sunt expozițiile personale, unde alegem un artist și construim, împreună cu el, firul narativ care să reflecte căutările și parcursul său.
Intuiția contează foarte mult, însă deciziile nu sunt niciodată individuale. Lucrăm ca o echipă, iar experiența curatoarei noastre, doamna Marinela Măntescu-Isac, cu peste 50 de ani de activitate în domeniu, este un avantaj extraordinar.
În plus, fiecare expoziție este gândită ca o poveste. Nu este vorba doar de frumusețea individuală a lucrărilor, ci și de felul în care se leagă între ele, de mesajul pe care îl transmit ca întreg.
De pildă, pentru expoziția noastră curentă „Realitatea ireală”, am analizat, timp de câteva zile, împreună cu autorul, domnul Valentin Tănase, cum fiecare piesă se potrivește în ansamblu, astfel încât să existe un fir narativ coerent. Aici intervine și ceea ce numim panotare, adică arta de a așeza lucrările în spațiu astfel încât să creezi un dialog între ele. Este, dacă vrei, echivalentul punctuației dintr-un text literar, modul în care pui accente, creezi ritmuri și legături.
Nimic nu este întâmplător, pentru că o expoziție trebuie să fie mai mult decât o succesiune de lucrări, trebuie să fie o experiență care transmite sens și emoție.
HC: Care a fost cea mai frumoasă surpriză sau revelație avută de la deschiderea galeriei, în raport cu așteptările sau planurile inițiale?
IS: Cea mai frumoasă surpriză de la deschiderea galeriei nu a fost doar numărul foarte mare de oameni prezenți, ci mai ales diversitatea lor. Am avut un public extraordinar de variat, atât ca vârstă, cât și ca preocupări: de la membri ai mediului diplomatic și directori de instituții culturale sau muzee, la colecționari și tineri aflați la început de drum.
Energia și entuziasmul tuturor, a fost, cred, cea mai mare și mai frumoasă revelație pentru noi, confirmând că galeria era dorită.
HC: Cum vedeți conexiunea dintre artă și real-estate, pe o piață imobiliară aflată în continuă evoluție, unde arta și designul sunt decisive pentru a duce totul la „next level” ca gusturi și nivel de așteptări?
IS: Legătura dintre artă și real estate este extrem de interesantă, mai ales pe o piață aflată în continuă evoluție, unde atât arta contemporană, cât și designul contribuie decisiv la ridicarea standardelor. Noi am testat asta concret în proiectele noastre. De exemplu, în ansamblul WIN Herastrău, dezvoltat prin divizia noastră de real estate, organizăm expoziții pop-up frecvente. Lucrările galeriei, prezentate pe șevalete sau sub formă de printuri în ediție limitată, sunt expuse în lobby-ul clădirilor și în spațiile comune, creând o experiență plăcută atât pentru rezidenți, cât și pentru vizitatori și pentru cei care își au birourile aici.
Această prezență a artei nu doar înfrumusețează mediul, dar deschide și mintea oamenilor către noi idei și perspective mai largi.
Pe măsură ce publicul devine tot mai exigent, acest tip de inițiativă funcționează excelent. Sparge bariera percepției că arta este elitistă și o apropie de experiența personală, de sufletul și aspirațiile fiecăruia.
