Georgiana Ghiciuc este fondatoarea brandului MAD Shoes. După ce a studiat Comunicarea și Relațiile Publice în Iași, a luat-o pe calea antreprenoriatului. MAD Shoes este cel mai tânăr proiect al ei prin care oferă femeilor pantofi din satin, cu accesorii prețioase de la designeri români.
Cu un grai moldovenesc care m-a făcut să mă simt ca acasă, Georgiana Ghiciuc, fondatoarea brandului MAD Shoes, mi-a povestit cum visul ei a fost acela de a rămâne să predea în cadrul facultății.
După ce a terminat liceul în Iași, s-a înscris la Comunicare și Relații Publice. A fost șefă de promoție, iar în 2008, s-a dus la Paris unde a făcut un master la Institutul Catolic.
Era pregătită să rămână în Franța și să lucreze pentru instituțiile europene ori pentru cabinetele de lobby care lucrau direct cu instituțiile, însă criza financiară nu i-a permis asta. În acea perioadă a primit o ofertă să lucreze la un cabinet din Bruxelles, dar fiindcă nu a rezonat vreodată cu acel oraș, Georgiana a ales să se întoarcă în Iași, unde s-a mutat cu părinții.
Eram într-un impas, așa că m-am îndreptat către ceea ce știam să fac mai bine, anume studiul.
S-a înscris la un doctorat în comunicare politică. A trebuit să ia în paralel niște ore de predat. I-a plăcut interacțiunea cu studenții și seminariile pe care le ținea. Era convinsă că aceea era cariera potrivită pentru ea.
Totuși, abia după trei ani de la absolvire s-au eliberat niște posturi pentru asistenți, iar atât ea, cât și restul colegilor, s-au simțit nevoiți să pornească pe alte drumuri profesionale.
După disertație am marcat momentul cu o cină grandioasă, apoi am început, alături de cumnatul meu, afacerea cu tipografia, unde am produs sacoșe din hârtie.
Tipografia, un prim pas către antreprenoriat
În acele nouă luni în care s-a ocupat de tipografie, Georgiana a învățat ce înseamnă content marketing-ul, mai exact, cum să scrii ca să te găsească oamenii pe internet.
Tipografia nu este un business pentru femei pentru că implică foarte multă muncă fizică. Primeam cutii întregi de sacoșe pe care le duceam cumnatului meu ca să le ștanțeze. Devenise foarte greu.
În 2012, după ce s-a desprins de brand, cumnatul Georgianei a preluat firma. A fost surprinsă cum oamenii încă găseau tipografia online, după content marketing-ul făcut de ea.
Nu am mers vreodată pe acea tehnicalitate complexă pe care o presupune un articol scris după toate principiile SEO. Am făcut ceea ce am știut mai bine, am scris, dar atentă la termenii folosiți, astfel încât articolul să fie prietenos cu Google.
La recomandarea unui prieten, Georgiana a început să scrie articole tehnice pentru clienți străini. Nu poate uita nici acum primul articol pe care l-a scris pentru un client din Austria. A fost o provocare pentru că trebuia să fie tehnic, să urmeze principiile SEO, să aibă o poveste și să poată fi încărcat și pe site.
Pe parcurs, Georgiana a mai preluat proiecte adiacente. Pentru a reuși să facă față, a început să angajeze oameni. Așa s-a dezvoltat agenția BeagleCat, care a ajuns într-un timp destul de scurt la 12 angajați.
În 2016, Georgiana a născut-o pe fiica ei, iar asta i-a schimbat traseul profesional. Nu mai avea timp să călătorească în Europa cu scopul de a face vânzări, de a atrage clienți, așa că s-a văzut nevoită să micșoreze echipa la trei oameni.
Majoritatea clienților noștri erau străini. Mergeam des în Austria și Elveția. După ce am redus echipa, agenția a funcționat mai bine atât din punct de vedere financiar, pentru că s-au triplat încasările, dar și pentru mine, din punct de vedere personal. Uneori, un pas în spate este de fapt începutul progresului.
Din 2017, Georgiana a început să preia și firme de IT românești. Practic, folosind principiile clasice din content marketing, aceste firme își doreau să atragă candidați/developeri pentru proiectele lor internaționale. Pe employer branding, Georgiana a atras mai mulți clienți români decât străini pentru că bugetele lor erau uriașe. Era perioada aceea în care se recruta pe bandă rulantă în IT, iar toate firmele își doreau să se diferențieze cu ceva. Am fost oamenii potriviți la momentul potrivit.
Ea lucra cu sume între 15 000 și 45 000 euro pentru o campanie completa de employer branding, în timp ce colegii ei din Berlin, care aveau clienți în acest domeniu, „învârteau” sume de câteva mii de euro.
Podcastul din Berlin și reîntoarcerea acasă
Un an mai târziu, Georgiana s-a mutat în Berlin unde s-a angajat în domeniu și, în 2020, a pus bazele unui podcast despre employer branding, care a fost un succes.
Criza din 2021 a împiedicat-o pe Georgiana să-și continue activitatea pentru firma la care era angajată. Cu toate acestea, a ținut podcastul timp de trei ani, după care, în 2023, s-a întors în Iași.
Cred și simt că am atins maturitatea profesională și personală după ce am născut. Îmi sunt mult mai clare deciziile pe care le-am luat și greșelile pe care le-am făcut după 2017.
Pentru ea mereu a fost foarte important să facă ceea ce iubește. Nu a avut un job tradițional și nu a simțit vreodată că merge la serviciu.
Dacă așa arată un loc de muncă înseamnă că am fost foarte norocoasă.
Dragostea pentru pantofi care a dus la MAD Shoes
Dintre toate accesoriile, Georgiana a iubit mereu pantofii. Nu poate uita pantofii mamei sale. Erau roșii, Guban, ușor decupați în față, cu niște tocuri mai groase. Îi pare rău că nu-i mai are acum.
Mama ei era învățătoare, iar Georgiana mereu o „dojenea”, mereu îi spunea să poarte mai des acea pereche de pantofi. Cu toate acestea, pentru că stătea mai mereu în picioare, femeia trebuia să aleagă o încălțăminte mai potrivită.
Mai mult, Georgiana a prins și tranziția din anii 90. Nu erau prea multe lucruri în acea perioadă pe care să îți cheltuiești banii. În timp ce alți copii visau la biciclete și jucării, Georgiana își dorea perechi de pantofi.
Acum am o cameră întreagă. După ce am avut prima ședință foto profesională pentru MAD Shoes i-am spus soțului meu că este, cred, prima dată când nu mai vreau pantofi.
Georgiana a pus bazele MAD Shoes la începutul verii lui 2023. Ideea a apărut într-un moment în care ea se întreba dacă să facă doar employer branding și consultanță în HR. Răspunsul a fost evident atunci când a gândit prima pereche de stiletto fucsia din satin.
Și-a dorit să creeze un pantof care să fie ușor de purtat atât cât îți permite un toc de zece centimetri și care să nu coste multe sute euro, așa cum era prețul pantofilor care-i plăceau ei.
Cu toate că în România impactul a fost fulminant, prețul a fost considerat cam mare în timp ce pentru alte țări europene, femeile nu ar fi avut probleme să cheltuiască câteva sute de euro pe o pereche de pantofi cu toc care oferă confort și calitate.
Simt că nu suntem chiar în punctul în care ar trebui. Cel puțin nu din punctul meu de vedere. Îmi doresc mult să ajung să vând și în restul Europei. Este adevărat că mai primim comenzi și din străinătate, dar încă nu am găsit acel unghi în marketing care să facă brandul mai vizibil potențialilor clienți străini.
Cum arată producția unor pantofi-bijuterie
În România este dificil să produci pantofi, din punct de vedere al costurilor. Prețul de producție al unei perechi de pantofi MAD Shoes pornește de la 400 de lei, la care se adaugă și prețul accesoriilor, al marketingului, al ambalajului etc.
Profitul este marginal. Am căutat foarte mult până am găsit partenerul ideal. Încă trăiam în Berlin când am cercetat piața, așa că nu am putut vedea materialele și texturile. Totuși, i-am descoperit pe cei de la Traces of Heels, care au devenit un furnizor care lucrează bine și înțelege ce dorim să facem.
Georgiana a lucrat cu ei trei prototipuri până au ajuns la calitatea dorită. Traces of Heels avea în portofoliu un model asemănător cu cel pe care MAD Shoes doreau să-l producă, așa că l-au adaptat pe acela.
După ce a avut acel stiletto fucsia din satin, Georgiana s-a întrebat cum ar putea să-l îmbogățească. Așa a ajuns să apeleze la designeri români. Ioana, colega care lucrează pe design și cercetare, a fost cea care a descoperit-o pe Diana Cojocaru.
Georgiana i-a făcut o vizită în București și i-a plăcut atât de mult ce face încât a cumpărat instant o pereche de cercei. Împreună au adaptat niște bănuți, fluturi și flori din porțelan, fiindcă accesoriile de bază erau prea subțiri și se crăpau în momentul în care erau apăsați pe pantofi.
De asemenea, a colaborat și cu Cezar Petryan, care a realizat niște inimi de sticlă, care sunt mai rezistente.
Reacțiile oamenilor la pantofii cu accesorii au fost foarte bune în timp ce unele cliente erau copleșite de teama de a nu strica pantofii, de a nu sparge accesoriile.
În ciuda succesului, Georgiana mi-a mărturisit că este greu de promovat un astfel de produs în România. Țara noastră nu este învățată cu satinul, fiindcă este un material pretențios, greu de curățat.
Din mai, MAD Shoes introduce un nou model cu toc de șapte centimetri, cu un vârf mai ascuțit și cu baretă la spate. Pentru ei urmează să producă și o colecție de inimi din aur alb și o inimă masivă aurie.
Am încredere că putem educa publicul legat de cum poți purta satinul și despre cum poți introduce porțelanul în accesorii. Trebuie să tratezi pantofii așa cum te comporți și cu o bijuterie prețioasă.
