Pentru prima dată în istorie, România intră în circuitul oficial Bocuse d’Or! Iar înainte ca primul gong să dea startul competiției naționale, șase jurați internaționali, profesioniști care au văzut și evaluat generații întregi de chefi pe marile scene ale lumii, vorbesc despre ce înseamnă cu adevărat acest moment.
Ce așteptări au? Ce îi impresionează? Ce potențial are România? Și ce ar trebui să știe cei care se pregătesc să concureze?
Rezultatul este un portret sincer și valoros despre cum ne văd cei din interiorul „Olimpiadei gastronomiei”. Până joi seara, când vom afla echipa ce ne va reprezenta la Marsilia, vocile lor conturează o imagine cât mai clară a locului în care se află România acum.
Ce v-a convins să acceptați invitația de a fi jurat la Selecția Națională Bocuse d’Or România?
Henrik Sebok C.M.C.: „Observ gastronomia românească de mai bine de două decenii și, în ultimii cinci ani, am fost impresionat de pasiunea și ambiția care au început să se vadă pe această scenă culinară. Este o onoare și o responsabilitate să fac parte din juriu, pentru că prima selecție națională Bocuse d’Or va influența drumul generațiilor viitoare de chefi din România. Cred că țara are un potențial imens și mi-am dorit să contribui la vizibilitatea ei pe scena internațională.”
Gianluca Tomasi: „Luna trecută am fost jurat într-o competiție la Zagreb și am avut ocazia să văd munca bucătarilor din România. Am admirat în mod real, dar și cu surpriză, evoluția bucătăriei românești. Nivelul a crescut enorm – de la calitatea preparatelor și până la organizarea excelentă și profesionalismul echipelor.”
István Veres: „Pentru mine, Bocuse d’Or înseamnă ani întregi de obsesie, determinare, curiozitate, experiență și enorm de multă muncă. Ani de zile doar am observat, am luat notițe, am participat la competiții și, în cele din urmă, am făcut și eu pasul în față. Faptul că România se măsoară acum cu cei mai buni, în competiția competițiilor, chiar și cu o singură participare, înseamnă că ceva, în sfârșit, a început. Gheața a început să se topească și simt că este datoria mea să fiu parte din acest moment.”
Svetlana Riškova: „Îmi doresc să împărtășesc cunoștințele și experiența mea pentru că știu cât de complicat este începutul, atunci când construiești o structură de la zero. În plus, stră-străbunicul meu a fost român, iar pentru mine este important să fiu aici pentru prima dată.”
Cum vedeți evoluția gastronomiei românești?
Henrik Sebok C.M.C.: „România devine tot mai vizibilă ca destinație gastronomică emergentă. Ce observ din interior este o mișcare clară spre rafinament, spre o bucătărie construită în jurul ingredientului și spre respectul pentru tradițiile locale. Bucătarii se reconectează cu produsele regionale și le reinterpretază prin tehnici moderne, iar acest echilibru dintre inovație și patrimoniu este exact ceea ce permite unei bucătării naționale să obțină recunoaștere globală.”
István Veres: „E un lucru important pe care trebuie să îl înțelegem: nu ar trebui niciodată să ne comparăm cu alte țări și nici să ne măsurăm în raport cu ele. Fiecare țară are un trecut diferit, o istorie, o situație economică și o moștenire gastronomică proprie – prin urmare fiecare are un drum distinct, care trebuie să fie diferit. De exemplu, este inutil să ne comparăm cu francezii, care vorbeau despre arta culinară acum 300 de ani, în timp ce în anii ’80 oamenii de aici se luptau pur și simplu să nu moară de foame. Așadar, pe scurt: gastronomia românească evoluează în direcția potrivită, dar nu ar trebui să ne raportăm la vecini. Trebuie să-i acordăm timp, pentru că el este cel care modelează toate lucrurile bune.”
Peter Bartosz: „Acum sunt la a patra vizită în România din ultimii patru ani. De fiecare dată când vin, se vede progresul. Cunosc mai mulți bucătari români din competițiile internaționale și pot vedea cum aduc înapoi, în propriile lor bucătării, idei noi și standarde tot mai ridicate.”
Frank Widmann: „România are o tradiție culinară îndelungată, care este acum dezvoltată mai departe de mulți susținători și tineri bucătari talentați, ridicând constant standardele culinare și nivelul competițiilor.”
Care sunt criteriile esențiale la Bocuse d’Or?
Gianluca Tomasi: „Organizarea muncii în bucătărie, respectarea timpilor, inovația, precizia și… gustul!”
Frank Widmann: „În primul rând, este vorba despre gustul preparatelor. Dar munca curată și extrem de profesionistă în toate aspectele este, de asemenea, esențială!”
István Veres: „Este o competiție în care totul contează. Există nenumărate concursuri culinare în lume. Unele jurizează forma, altele gustul, și așa mai departe. La Bocuse d’Or, totul este jurizat împreună. Am fost și eu competitor, iar ochiul meu este format pentru muncă curată, elegantă, precisă. Pentru mine, ordinea este pe primul loc. În boxa de concurs, chef-ul trebuie să dea impresia că nu face aproape nimic, că lucrează calm și constant la ceva mic, în timp ce în realitate totul merge la turație maximă, iar timpul curge. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci mâncarea trebuie să fie excepțională, atât ca gust, cât și ca prezentare.
Peter Bartosz: „Cele mai importante lucruri sunt: gustul, tehnica și prezentarea. Preparatul trebuie să fie gătit perfect, bine asezonat și să arate foarte precis și elegant. La Bocuse d’Or, farfuria trebuie să fie frumoasă, dar în același timp centrată pe gust.”
Henrik Sebok C.M.C.: „La acest nivel, excelența este doar punctul de plecare. Criteriile esențiale includ gustul, care este întotdeauna cel mai important. Aromele trebuie să fie curate, echilibrate și memorabile. Tehnica este la fel de crucială: fiecare metodă trebuie executată cu precizie și consistență. Coerența estetică este, de asemenea, esențială, farfuria trebuie să arate elegant și să aibă un sens. Evaluăm și modul în care chef-ul respectă ingredientul principal, precum și felul în care gestionează timpul, organizarea și igiena. Toate aceste elemente, împreună, definesc performanța de clasă mondială.”
Cum arată un preparat demn de podium?
Gianluca Tomasi: „Un preparat care trebuie să îmi transmită emoție, printr-o prezentare perfectă: ordonată, precisă și cu combinații particulare, inovatoare, dar cu un gust corect și bine echilibrat.”
István Veres: „Acest gen de competiție este complet diferit de gătitul într-un restaurant. Aici nu există timp ca aromele să se dezvolte încet, ele trebuie să explodeze instant. Ca să explic: în finală, juriul trebuie să guste preparatele a 20 de țări într-un timp relativ scurt, ideal din fiecare element de pe farfurie. Pentru asta, iau mușcături foarte mici, uneori doar vârful unui cuțit. De aceea, aromele trebuie să fie extrem de intense și să promită ceva încă de la primul contact, ca să te facă să vrei să continui. Dacă asta nu se întâmplă, deja notează un scor mic.
Henrik Sebok C.M.C.: „Se remarcă prin claritate, nu prin exces. Trebuie să fie impecabil din punct de vedere tehnic, elegant și coerent. Fiecare componentă trebuie să aibă un scop. Preparatul trebuie să reflecte identitatea chef-ului, rămânând totodată accesibil și memorabil ca gust. În cele din urmă, cele mai bune farfurii lasă o impresie durabilă pentru că reușesc să echilibreze creativitatea cu stăpânirea tehnicii.”
Peter Bartosz: „Este un preparat pe care îl ții minte. Ingredientul principal este clar în centrul atenției, aromele sunt echilibrate și profunde, iar texturile funcționează bine împreună. Prezentarea este elegantă, dar nu complicată, și fiecare element de pe farfurie are un motiv pentru care e acolo.”
Ce sfat dați finaliștilor români?
Svetlana Riškova: „Nu vă stresați prea mult, dar rămâneți concentrați. Arătați tot ce aveți mai bun, cu mândrie, și bucurați-vă de experiență. Țineți minte: nu concurați împotriva altor echipe, ci cu voi înșivă și pentru propria voastră evoluție.”
Frank Widmann: „Pregătiți-vă bine și căutați sprijin din partea bucătarilor care au concurat ei înșiși și știu ce contează cu adevărat.”
Henrik Sebok C.M.C.: „Antrenați-vă la fel cum o fac sportivii. Repetiția, disciplina și sincronizarea sunt esențiale. Înțelegeți profund ingredientele și păstrați-vă ideea cât mai clară și bine definită. Evitați complexitatea inutilă, pentru că simplitatea executată perfect este mult mai puternică. Și, mai presus de toate, rămâneți fideli propriei voci culinare. Jurații simt întotdeauna autenticitatea.”
Gianluca Tomasi: „Primul sfat este să vă antrenați mult, să perfecționați fiecare detaliu și să fiți sută la sută mulțumiți de tot ceea ce încercați. Împărțiți antrenamentele cu alți colegi, lăsați-i să guste, arătați-le modul vostru de lucru – este foarte important. Un coleg din exterior vă poate oferi un sfat valoros, care chiar contează.”
István Veres: „Trageți tare! Și nu lăsați să vă distragă nimic, nu e vreme să priviți în stânga sau în dreapta. Singurul vostru adversar aici este TIMPUL.”
Peter Bartosz: „Cunoașteți foarte bine regulile și antrenați-vă în condiții reale de competiție. Păstrați ideea cât mai simplă și lucrați mult la execuție. Folosiți-vă propria identitate culinară, nu-i copiați pe alții. Cereți feedback onest și îmbunătățiți preparatul pas cu pas.”
Care este cel mai mare atu al României?
Henrik Sebok C.M.C.: „Autenticitatea ei brută. Țara are o moștenire culinară extraordinară, produse locale remarcabile și o nouă generație de bucătari dornici să se afirme. Această combinație creează o identitate unică, exact genul de identitate pe care Bocuse d’Or o prețuiește. România are toate ingredientele pentru a face o impresie puternică.”
Peter Bartosz: „România are o generație tânără de bucătari foarte motivați și talentați. Iar combinată cu produse locale interesante și o tradiție culinară bogată, poate crea ceva nou și puternic pentru scena Bocuse d’Or.”
Gianluca Tomasi: „Rezultatele mari nu se obțin niciodată singure. Competitorul trebuie să fie primul convins că poate câștiga, dar apoi este nevoie de întreaga echipă, de la commis până la președinte. L-am cunoscut personal pe chef Cezar Munteanu, o persoană extraordinară, și am văzut organizarea, dorința și convingerea de a face lucrurile din ce în ce mai bine. Împreună câștigăm! Acesta este punctul forte.”
Svetlana Riškova: „Construiți o structură nouă, iar acum aveți șansa de a o așeza în cel mai bun mod, astfel încât să îi sprijine pe chefii voștri și să reprezinte gastronomia țării pe scena mondială, ca o destinație culinară puternică și atractivă.”
Pe 27 noiembrie, la Brașov, România își alege pentru prima dată echipa care va intra pe scena Bocuse d’Or Europe 2026. Miza este uriașă: nu doar un loc în cea mai prestigioasă competiție gastronomică din lume, ci și începutul unui drum prin care bucătăria românească poate fi recunoscută, în sfârșit, la nivel internațional.
bento4d toto slot situs togel bento4d bento4d bento4d bento4d bento4d bento4d bento4d toto slot toto slot link gacor bento4d situs togel toto togel
