Etichetă: beletristică

În ultimii ani,romanele câștigătoare ale celui mai important premiu literar francez, Premiul Goncourt, sunt toate la Editura Trei, care și-a creat o tradiție de care se bucură toți iubitorii de excelență în literatură.Din 2020 și până acum, în mod constant, dar și înainte de acest an, câștigătoarele Premiului Goncourt au fost publicate de  Grupul Editorial TREI în colecțiile Fiction Connection sau Anansi. Romanul „Mereu cu gândul la ea” de Jean-Baptiste Andrea, câștigător al Premiului Goncourt 2023 va fi lansat la finalul lui noiembrie.

Respectând tradiția deja cu vechime de peste jumătate de deceniu, Editura TREI va publica anul următor în colecția Anansi. World Fiction și câștigătoarea Premiului Goncourt 2024 – „Houris” de Kamel Daoud, în traducerea lui Irinel Antoniu.

Directorul editorial al Grupului Editorial TREI, Magdalena Mărculescu, vorbește în cele ce urmează despre cărțile premiate cu Goncourt din portofoliul editurii, despre pasiunea sa pentru literatura franceză și despre romanul distins cu premiul Academiei Goncourt care va fi lansat în librăriile din toată țara luna aceasta – Mereu cu gândul la ea. Nu în ultimul rând, Magdalena Mărculescu face câteva recomandări de lectură, cele mai interesante apariții din literatura franceză, dar și din cea a lumii.

În ultimii ani, mare parte dintre romanele câștigătoare ale Premiului Goncourt au fost publicate de Editura TREI. Cât de importante sunt cărțile care au primit această distincție pentru portofoliul editurii?

Într-adevăr, un număr important de autori premiați Goncourt au fost publicați de-a lungul anului la Grupul Editorial TREI, fie în colecția Fiction Connection, fie în colecția Anansi: Marie Ndiaye, Leila Slimani, Pierre Lemaître, Jérôme Ferrari. La această listă se adaugă laureații din 2020 până în prezent: Hervé le Tellier („Anomalia”), Mohamed Mbougar Sarr („Cea mai tainică amintire a oamenilor”), Brigitte Giraud („Viața la viteză maximă”), precum și Jean-Baptiste Andrea, al cărui roman, „Mereu cu gândul la ea” urmează să apară în librăriile din România.

Motivul pentru care am decis să publicăm aceste cărți este pentru că ne-au plăcut, am considerat că sunt importante înainte de a fi sau nu premiate. Bineînțeles că o distincție atât de importantă cum este Goncourt-ul devine și o confirmare a propriei noastre selecții, mai important decât atât fiind faptul că ea se transformă într-un mijloc de promovare, un fel de umbrelă de notorietate care ajută la evidențierea romanului respectiv printre alte zeci de titluri care apar în același timp în librării. Cititorul român are nevoie de repere și recomandări ca să poată alege din această ofertă bogată, iar un premiu literar este o carte de vizită imbatabilă. În Franța, de exemplu, titlul premiat cu Goncourt va vinde cu certitudine sute de mii de exemplare, mergând până la un milion.

În decembrie 2023, la nici două luni de la decernarea premiului Goncout, romanul lui Jean-Baptiste Andrea, „Mereu cu gândul la ea” depășise 400.000 de exemplare și acesta avea să fie doar începutul, pentru că succesul romanului avea să fie exponențial. Este drept că același roman fusese distins în prealabil și cu  Premiul romanului FNAC și cu Marele Premiul al cititoarelor Elle, ambele fiind alegeri ale cititorilor, independente de instituțiile literare istorice franceze, cum este Academia Goncourt.

Ați declarat într-un interviu că întâi ați devenit francofonă și abia apoi, editor, că pentru dvs literatura franceza este o „chestiune de suflet”. De unde a pornit această pasiune?

Am avut șansa de a studia în Franța la una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ, Ecole Normale Supérieure. O numesc șansă și pentru că admiterea acolo este extrem de dificilă, iar eu am obținut o bursă chiar în ultimul an de facultate – în 1994, când românii nu aveau posibilitatea să călătorească în străinătate prea mult. Eu personal nu mai fusesem până atunci decât la Ruse, timp de trei ore, ca să-mi cumpăr viniluri cu muzică clasică, pentru că la noi nu se găseau. S-a întâmplat la o vârstă la care ești foarte receptiv, universul în care trăiești se deschide, iar dimensiunea spirituală cu care vine el la pachet te modelează în cel mai secret și profund mod, fără să-ți dai seama, poate și devine parte din ceea ce vei fi.

Am studiat filosofie, iar simpla fascinație pe care a exercitat-o atunci asupra mea mediul cultural francez, limba care a devenit un fel de a doua sintaxă a trăirii mele, oamenii pe care i-am cunoscut, miile de cărți pe care le vedeam pe rafturile librăriilor sau ale bibliotecilor și la care aveam acces m-au făcut să conștientizez că ceea ce mi se întâmplă este parte din ceva important și frumos. Este vârsta la care, mai mult ca oricând, devii ceea ce trăiești, ceea ce ți se oferă sau ceea ce primești tu din ceea ce ți de dă. Este vârsta la care înstrăinarea, chiar dacă nu este mereu comodă, se transformă în oportunitate de a primi deschiderea spre o nouă cultură.

Luna aceasta, Editura TREI lansează romanul câștigător al Premiului Goncourt 2023, „Mereu cu gândul la ea” de Jean-Baptiste Andréa. Dacă ar trebui să recomandați cititorilor această carte în doar câteva cuvinte, care ar fi acelea?

„Mereu cu gândul la ea” este un titlu aparte, dincolo de faptul că este un roman minunat, complex, neașteptat, cu o profunzime tulburătoare (m-a făcut să mă gândesc la „Prietena mea genială” a Elenei Ferrante, ca vibe), e o frescă a secolului al XX-lea în Italia și un imn închinat deopotrivă artei și iubirii posibil-imposibile, care ne oferă genul acela de poveste ce te ține cu sufletul la gură.

Este povestea unui băiat orfan de tată, trimis în Italia de mama care nu avea cu ce să-l întrețină. Mimo (pe numele lui întreg Michelangelo) este înzestrat cu un talent fabulos pentru sculptură și are un umor teribil, pe cât de sfidător, pe atât de cuceritor, este imposibil să nu te îndrăgostești de verticalitatea acestui personaj ridicat din sărăcie, dar menit gloriei.

De curând, Academia Goncourt a anunțat în premieră, la București, titlurile celor patru romane finaliste, care se vor înfrunta pentru câștigarea Premiului Goncourt 2024. În calitate de participant la eveniment, ne puteți spune de ce s-a făcut anunțul la București și nu la Paris? Are vreo semnificație specială acest fapt?

Acum trei ani, Academia Goncourt a luat decizia ca selecția pentru lista scurtă Goncourt să fie făcută în altă țară decât Franța. După Beyrouth și Cracovia, București a fost a treia capitală aleasă pentru 2024; în plus, anul acesta, Institutul Francez din România celebrează 100 de ani de la înființare. Juriul Goncourt s-a deplasat la noi pentru a anunța lista scurtă formată din patru autori, respectiv patru romane. Doi dintre acești autori sunt deja parte din portofoliul Editurii TREI: Kamel Daoud cu romanul „Houris”, care urmează să fie publicat în colecția ANANSI. World Fiction și Gaël Faye cu romanul „Jacaranda”, care va apărea în colecția FICTION CONNECTION (autor căruia i-am mai tradus și în 2017 romanul „Mica țară”.

Între timp, știm cine a câștigat Premiul Goncourt 2024: Kamel Daoud. Iar lui Gaël Faye i-a revenit Premiul Renaudot 2024. Și, ca să închei palmaresul premiilor literare franceze acordate până în acest moment, într-un mod impresionant alte două premii literare franceze foarte importante – Marele premiu al Academiei Franceze și Premiul Femina – au fost atribuite unui alt autor aflat în catalogul Editurii Trei: Miguel Bonnefoy (în 2021, romanul „Ereditate” a apărut în colecția Fiction Connection, iar luna aceasta va apărea „Inventatorul”). Cele două premii au fost atribuite ambele aceluiași roman: „Le Rêve du Jaguar”.

Ce romane ați recomanda unui necunoscător al literaturii franceze astfel încât să se îndrăgostească de ea?

Voi face o listă incompletă, desigur, numai în ultimele trei-patru decenii (și, în felul acesta, mă refer la autori francezi care trăiesc și continuă să publice noi cărți) s-au scris romane cu care aș umple două pagini. În afară de cei despre care am vorbit mai sus, recomand Michel Houellbecq, „Harta și teritoriul”; Virginie Despentes, „Dragă nemernicule”; Laurent Binet, „A șaptea funcție a limbajului” sau „Civilizații”; Emmanuel Carrère, „Limonov”; „Adevărul despre cazul Harry Quebert”, roman pe care Joël Dicker l-a scris când avea 27 de ani – o lectură ca un roller coaster fără nici cea mai mică exagerare. Când vine vorba de scriitori de neratat, să nu uităm de Annie Ernaux sau de Patrick Modiano.

Vă rugăm să recomandați cititorilor și câteva titluri din afara zonei francofone.

Cartea-vedetă a editurii noastre la sfârșitul acestui an și unul dintre cele mai importante titluri din spațiul editorial românesc va fi „Soarele negru”, noul roman al lui Bogdan-Alexandru Stănescu, o bijuterie literară scrisă sub semnul a ceea Blaise Pascal a numit acum aproape patru secole esprit de finesse: un spațiu narativ, aș spune eu în cazul de față, în care logica inimii surprinde perfect războiul intim al vieții. Romanul deapănă sub semnul melancoliei și al căutării de sine un fuior de povești, dincolo de care ai senzația că singurul destin care contează cu adevărat este destinul literaturii.

Vă recomand, de asemenea, să citiți romanul scriitorului de origine georgiană Leo Vardiashvili, „La marginea unui codru nesfârșit”, o saga de familie dezbinată de secrete și război și „Cvartetul otoman” al lui Ahmet Altan (tocmai a apărut volumul 2, „Dragoste în vremea revoltelor”).

Pentru cei care caută o carte de reflecție spumoasă, un portret al anilor de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, mutația care s-a produs atunci în spațiul ideatic european îi implor să citească „Vremea magicienilor” semnată de filosoful Wolfram Eilenberger. Pentru iubitorii de istorie este de neratat ultima cartea a lui Simon Sebag Montefiore, această opera magna care reface istoria lumii: „Lumea. O istorie de familie”. O lucrare magistrală va fi și: „Cântecul celulei. O explorare a medicinei și a ființei umane reînnoite” de Siddhartha Mukherjee. Pentru iubitorii de crime recomand „Ora albastră” a lui Paula Hawkins, iar pentru adolescenți „Timpul posibiliăților” de Ana Dragomir, „Solitaire” de Alice Oseman și „Dacă i-aș fi spus” de Laura Nowlin.

Ce apariții surpriză pregătește Grupul Editorial TREI pentru cititori în anul care vine?

Pentru anul viitor pregătim romanul multi-premiatei scriitoare Barbara Kingsolver, „Lacuna”, o poveste intensă, care îi readuce în scenă pe Diego Riviera și pe Frida Kahlo. Avem noi titluri semnate de Gheorghi Gospodinov, Jaume Cabre, Manuel Vilas etc. Primele două volume din „Istoria sexualității” a lui Michel Foucault într-o traducere nouă, semnată de Bogdan Ghiu refac întreg proiectul foucaultian, inclusiv cel de-al patrulea volum descoperit după moartea autorului. „Alice în țara ideilor” este o carte semnată de filosoful francez Roger-Pol Droit care rescrie – sub forma unui roman filosofic – istoria înțelepciunii umane pentru cititorii de orice vârstă, inclusiv pentru cei tineri. Acesta a fost unul dintre manuscrisele cele mai râvnite la Târgul de Carte de la Frankfurt. A suscitat licitații extrem de încinse în numeroase țări, deși cartea nu a apărut încă nici măcar în Franța, pentru că va fi publicată abia în 2025.